Diana Șoșoacă, denunțată la PÎCCJ pentru pentru trădare şi comunicarea de informaţii false
Diana Șoșoacă, denunțată la PÎCCJ pentru pentru trădare şi comunicarea de informaţii false
06 Aug, 2026 16:13
ZIUA de Constanta
177
Marime text
177
Marime text

Diana Șoșoacă, lidera SOS România, a fost denunțată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de Adrian Băzăvan şi Asociaţia „Lupii Tricolori” pentru pentru trădare şi comunicarea de informaţii false.
Semnatarii denunţului motivează demersul invocând „un tipar de conduită constant, unidirecţional şi sistematic de intrare în legătură cu reprezentanţi oficiali ai Federaţiei Ruse şi cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi al ameninţărilor directe la adresa securităţii naţionale a României”, pe parcursul a peste patru ani. Potrivit semnatarilor, faptele „expuse” rezultă din „surse publice”, noyează știripesurse.ro.
„Faptele expuse în continuare rezultă din surse publice, indicate în cuprinsul prezentei şi centralizate în opisul de înscrisuri anexat. Ele conturează, pe o perioadă de peste patru ani (martie 2022-iunie 2026), un tipar de conduită constant, unidirecţional şi sistematic de intrare în legătură cu reprezentanţi oficiali ai Federaţiei Ruse şi cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, stat vecin României, şi al ameninţărilor directe la adresa securităţii naţionale a României, stat membru al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, situat pe flancul estic al Alianţei”, precizează autortii denunţului penal împotriva Dianei Şoşoacă.
Potrivit sursei citate, primul moment invocat vizează audienţa la ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, în 30 martie 2022, la aproximativ o lună de la declanşarea invaziei militare ruse în Ucraina, ocazie cu care a prezentat o propunere de „aşa-zisă mediere a conflictului”, denumită „Pacea de la Bucureşti”.
„Audienţa a avut loc în afara oricărui cadru instituţional românesc, fără mandat din partea autorităţilor statului român şi fără informarea acestora. Potrivit relatărilor de presă din epocă, obiectul discuţiilor l-a constituit „neutralitatea” României în contextul invaziei, participanţii cerând totodată ca Ucraina să nu fie sprijinită militar. Ulterior, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă a fost apreciată public de gruparea de hackeri pro-ruşi Killnet, care i-a publicat fotografia”, se arată în denunţul penal.
Potrivit aceluiaşi document, între anii 2022 şi 2026, Diana Şoşoacă a participat „în mod constant” la evenimentele organizate de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, respectiv: la 3 noiembrie 2022, la recepţia prilejuită de Ziua Unităţii Naţionale a Rusiei; la 11 februarie 2023, la recepţia de Ziua Diplomatului Rus; la 4 mai 2023, la recepţia de Ziua Victoriei; la 12 iunie 2024, la recepţia organizată de ambasadorul Vladimir Lipaev cu ocazia Zilei Naţionale a Rusiei; la 12 iunie 2025, la recepţia de Ziua Naţională a Rusiei; la 9 mai 2026, la recepţia de Ziua Victoriei.
„Presa a relatat, în martie 2023, că una dintre vizitele la ambasadă a avut ca obiect celebrarea «rezultatelor operaţiunii speciale» în Ucraina, adică a rezultatelor războiului de agresiune aflat în desfăşurare. Cu privire la recepţia din 9 mai 2026, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă a confirmat public, prin postare proprie şi prin comunicatul oficial al Partidului S.O.S. România, că a discutat direct cu ambasadorul Federaţiei Ruse, Vladimir Lipaev, şi cu ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene, calificând aceste discuţii drept «acte de demnitate naţională»”, menţionează documentul citat.
Un al treilea motiv invocat de către semnatarii dennţului penal împotriva Dianei Şoşoacă îl reprezintă depunerea în Parlamentul României de către preşedinta SOS România a unui proiect de lege prin care se propunea denunţarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, precum şi «anexarea» de către România a unor teritorii aflate sub suveranitatea Ucrainei, respectiv Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, Bugeacul (cu localităţile Cahul, Bolgrad şi Ismail), Maramureşul istoric şi Insula Şerpilor. Potrivit sursei citate, textul proiectului prevedea expres: «România anexează teritoriile istorice care i-au aparţinut».
„O astfel de atitudine ar echivala cu implicarea directă a României în război. Iniţiativa reia public teza formulată anterior de fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia România ar urmări anexarea unor teritorii ucrainene, teză utilizată de propaganda rusă pentru justificarea agresiunii şi pentru fracturarea unităţii aliaţilor Ucrainei. Ca urmare a acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a iniţiat sancţiuni împotriva doamnei Diana Iovanovici Şoşoacă, calificând-o drept persoană care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Ucrainei”, se arată în documentul depus la Parchetul ÎCCJ.
Citește și
Prima reacție a Dianei Șoșoacă după ce a fost implicată într-un accident rutier în București
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


