Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:40 20 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Avocatul Adrian Gheorghiță dat afară din sediul Poliției Mamaia! Polițist condamnat. Motivare

ro

05 Aug, 2021 00:00 1664 Marime text

 
  • Curtea nu a putut lua în considerare împrejurarea că inculpatul ar fi fost îndreptățit a folosi forța fizică în vederea înlăturării persoanei vătămate (avocatul Adrian Gheorghiță) din sediul poliției, întrucât acesta avea pregătirea specifică unui agent de poliție, având obligația să dea dovadă de o conduită profesională, să gestioneze situația conflictuală eficient, dar cu o atitudine calmă și echilibrată. 
  • Polițistul a fost achitat pentru ultraj judiciar. 
  • Judecătorii mai arată: chiar dacă s-ar reține că partea civilă a mers la sediul poliției pentru a recupera un portofel aparținând clientului său, nu se poate reține că aceasta se afla în exercitarea profesiei de avocat.
 
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța și-au motivat decizia prin intermediul căreia polițistul Tiberiu Petrovici, din cadrul poliției Mamaia, a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare (cu amânarea aplicarea pedepsei) pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă. Parte civilă în acest caz a fost avocatul Adrian Gheorghiță, din Baroul Constanța.
 
Polițistul Petrovici a fost achitat pentru ultraj judiciar
  
Conform actului de acuzare, pe data de 29 august 2019, polițistul Tiberiu Petrovici, aflându-se în exercițiul atribuțiunilor de serviciu, în timpul pauzei de masă, l-ar fi agresat pe avocatul Adrian Gheorghiță, care se afla, la rândul său, într-o cauză, în sediul Poliției Mamaia, în calitate de membru al Baroului.
 
În motivarea Curții de Apel se arată că infracțiunea săvârșită de inculpat în forma prevăzută de art.296 alin.2 Cod penal este una complexă, întrucât absoarbe în conținutul ei infracțiunea de lovire sau alte violențe.
 
„Pentru ca fapta să fie tipică, este necesar ca acțiunea inculpatului să îndeplinească condițiile de tipicitate ale infracțiunii absorbite. Astfel, acțiunea inculpatului se încadrează în condițiile de tipicitate ale acestei infracțiuni absorbite, întrucât acesta, prin compresiune cu mâna, a bruscat-o, prin împingere, pe persoana vătămată, provocându-i un dezechilibru“, potrivit motivării.
 
Curtea nu a putut lua în considerare împrejurarea că inculpatul ar fi fost îndreptățit a folosi forța fizică în vederea înlăturării persoanei vătămate (avocatul Adrian Gheorghiță) din sediul poliției, întrucât acesta avea pregătirea specifică unui agent de poliție, având obligația să dea dovadă de o conduită profesională, să gestioneze situația conflictuală eficient, dar cu o atitudine calmă și echilibrată.
 
„Or, în cazul de față inculpatul nu și-a păstrat calmul, iar în timp ce escorta afară persoana vătămată și-a depășit atribuțiile de serviciu și a exercitat acte de violență fizică asupra acestuia, bruscându-l prin împingere, care însă nu erau justificate de vreun drept. Totodată, afirmațiile inculpatului în sensul că persoana vătămată ar fi avut o atitudine necorespunzătoare, ce ar fi justificat folosirea forței fizice, nu sunt confirmate de niciun mijloc de probă administrat pe parcursul procesului penal. Pe de altă parte, contrar opiniei primei instanțe, Curtea evidențiază că fapta reținută în sarcina inculpatului nu realizează tipicitatea obiectivă a infracțiunii de ultraj judiciar“, potrivit motivării.
 

Potrivit art.279 alin.1 și 4 Cod penal constituie infracțiunea de ultraj judiciar „amenințarea, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârșite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, iar conform alin.4 ” dispozițiile alin.1-3 se aplică în mod corespunzător și faptelor comise împotriva unui avocat în legătură cu exercitarea profesiei”.
 
Rațiunea incriminării infracțiunii de ultraj judiciar constă în protejarea relațiilor sociale referitoare la înfăptuirea justiției și la respectul datorat judecătorilor, procurorilor sau avocaților care exercită o activitate prin care se realizează actul de justiție. Pentru realizarea elementelor de tipicitate obiectivă în cazul formei tip a infracțiunii prevăzute de art.279 alin.1,4 Cod penal, este necesar ca lovirea sau orice acte de violență să fie comisă împotriva victimei aflate în exercițiul atribuțiilor de serviciu/profesiei și ca aceasta să acționeze în cadrul îndatoririlor ce decurg din funcția/profesia pe care o exercită.
 
Judecătorii Curții de Apel arată că în varianta dedusă judecății, prin actul de sesizare s-a reținut că ultrajul judiciar ar consta în acțiunile caracteristice elementului material al lovirii, inculpatul împingând persoana vătămată, avocat aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
 
În speță, Curtea constată că din materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, nu rezultă că subiectul pasiv al infracțiunii analizate se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
 
Sub acest aspect, instanța de apel învederează că „în faza de judecată partea civilă și un martor au susținut că avocatul s-ar fi deplasat la sediul poliției pentru că martorul nu primise procesul-verbal de contravenție, însă aceste afirmații sunt infirmate de declarațiile martorilor prezenți la sediul poliției, care au precizat că persoana vătămată a reclamat doar faptul că martorul și-ar fi uitat un portofel în pupitrul unei bănci“.
 
„De altfel, susținerile din fața instanței nu sunt credibile, în condițiile în care în faza de urmărire penală chiar partea civilă și martorul au relatat că scopul deplasării domnului avocat la poliție a fost recuperarea unui portofel pretins uitat de clientul său, fără însă a aminti vreun moment de chestiunea vizând întocmirea procesului-verbal de contravenție. Curtea mai subliniază că motivul pentru care domnul avocat a revenit la poliție la data de 29.09.2019 este incert, instanța de apel observând fotografiile depuse la dosar de martorul (...), realizate la data de 25.09.2019, părând astfel că acesta și-a preconstituit dovezi referitoare la o presupusă dispariție a portofelului său din incinta sediului Poliției“.
 
„Chiar dacă s-ar reține că partea civilă a mers la sediul poliției pentru a recupera un portofel aparținând clientului său, nu se poate reține că aceasta se afla în exercitarea profesiei de avocat. Aceasta deoarece activitățile specifice profesiei de avocat sunt expres reglementate de prevederile Legii nr.51/1995 și Statutul profesiei de avocat“, se mai arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel Constanța.
 
Sursă motivare: rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Doi polițiști din Constanța, achitați definitiv pentru abuz în serviciu. Motivare
 
Cioban împușcat în picior la Mihai Viteazu! Condamnare definitivă
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii