ABADL a declarat recurs în procesul cu Orașul Eforie. Litigiul vizează cheltuieli de judecată de peste 19.000 de lei

Administrația Națională „Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, a declarat recurs în procesul în care a fost obligată să achite Orașului Eforie și Consiliului Local Eforie cheltuieli de judecată în valoare totală de 19.482 de lei.
 
Dosarul 14623/212/2023 a fost înregistrat pe rolul Secției I civile a Curții de Apel Constanța la 3 august 2026 și se află în stadiul procesual al recursului.
 
Administrația Națională „Apele Române”, prin ABADL, are calitatea de recurent-pârât, în timp ce Orașul Eforie, prin primar, și Consiliul Local Eforie figurează ca intimați-reclamanți.
 
Până la acest moment, pe Portalul Instanțelor de Judecată nu a fost publicat un termen pentru soluționarea recursului.


 
Cum a început procesul
 
Litigiul a fost deschis în 2023, la Judecătoria Constanța, de Orașul Eforie și Consiliul Local Eforie. Cele două autorități au solicitat obligarea Administrației Naționale „Apele Române”, prin ABADL, la plata sumei de 18.455 de lei, reprezentând onorarii de avocat achitate într-un alt dosar.

 
Potrivit rejust.ro, cheltuielile au fost generate de apărarea asigurată într-o contestație în anulare judecată de Curtea de Apel Constanța. Cererea extraordinară de atac fusese respinsă definitiv în noiembrie 2022, iar reprezentanții Orașului Eforie și ai Consiliului Local Eforie precizaseră că vor solicita separat recuperarea cheltuielilor de judecată.
 
Suma de 18.455 de lei era compusă din două onorarii: 4.165 de lei pentru serviciile unei societăți civile de avocați și 14.280 de lei pentru serviciile unui cabinet de avocat.
 
Autoritățile locale au solicitat și recuperarea cheltuielilor generate de noul proces, inclusiv taxa judiciară de timbru.
 
Ce a susținut ABADL în fața Judecătoriei Constanța
 

Conform rejust.ro, ABADL a invocat mai întâi autoritatea de lucru judecat, susținând că problema cheltuielilor fusese deja ridicată în dosarul anterior.
 
Instituția a contestat și cuantumul onorariilor. În apărare, ABADL a arătat că unul dintre contractele de asistență juridică fusese încheiat după termenul pentru depunerea întâmpinării și că dosarul nu ar fi presupus un volum ridicat de muncă sau administrarea unui probatoriu complex.
 
Pârâta a mai susținut că apărări asemănătoare fuseseră formulate și în alte litigii dintre părți, motiv pentru care suma cerută ar fi fost disproporționată în raport cu activitatea efectivă a avocaților.
 
În subsidiar, ABADL a afirmat că, în litigiile care au generat cheltuielile, fusese parte și Statul Român, astfel încât plata ar fi trebuit suportată în solidar, nu exclusiv de administrația bazinală.
 
Judecătoria Constanța a admis acțiunea pe 24 februarie 2025, prin Hotărârea nr. 2637/2025:
 

„Solutia pe scurt: Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat, invocata de pârâta prin întâmpinare ca neîntemeiată. Admite cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta xx în contradictoriu cu pârâta xx. Obligă pârâta la plata sumei de 18.455 lei reprezentând cheltuieli de judecată din dos. nr. 371/36/2022 al Curţii de Apel Constanţa. Obliga pârâta la plata sumei de 1.027 lei către reclamanta, reprezentând cheltuieli de judecată - taxă judiciară. Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare. În cazul exercitării căii de atac, cererea se depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 24.02.2025.
Document: Hotarâre  2637/2025  24.02.2025”.

 
Instanța a obligat Administrația Națională „Apele Române”, prin ABADL, să achite suma de 18.455 de lei, reprezentând cheltuielile din dosarul anterior al Curții de Apel Constanța. Separat, pârâta a fost obligată la plata a 1.027 de lei, reprezentând taxa judiciară de timbru din procesul de la Judecătorie.
 
Valoarea totală a obligațiilor stabilite la fond a ajuns astfel la 19.482 de lei.
 
Judecătoria a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat.
 
Potrivit motivării publicate pe rejust.ro, instanța a constatat că solicitarea cheltuielilor nu fusese soluționată în procesul anterior, întrucât Orașul Eforie și Consiliul Local Eforie își rezervaseră dreptul de a le cere separat. Din acest motiv, nu exista identitatea de obiect necesară pentru reținerea autorității de lucru judecat.
 
Judecătoria a apreciat că partea care a câștigat procesul poate solicita ulterior recuperarea sumelor plătite pentru apărare. Potrivit rejust.ro, instanța a considerat că formularea contestației în anulare, respinsă ca neîntemeiată, a generat cheltuielile suportate de autoritățile locale.
 
Instanța nu a acceptat nici cererea de reducere a onorariilor. În motivare s-a arătat că valoarea acestora era proporțională cu obiectul, istoricul și complexitatea litigiului, precum și cu interesele părților.
 
ABADL a atacat sentința cu apel
 
Administrația Națională „Apele Române”, prin ABADL, a declarat apel la Tribunalul Constanța și a solicitat modificarea sentinței, în principal prin reducerea cheltuielilor de judecată.
 
Conform rejust.ro, instituția a susținut că onorariile erau excesive în raport cu activitatea prestată, deoarece contestația în anulare fusese soluționată la al doilea termen, numai pe baza înscrisurilor, fără un probatoriu complex.
 
ABADL a reiterat că Statul Român fusese implicat în litigiul privind faleza și că eventualele cheltuieli ar fi trebuit suportate în solidar.
 
Instituția a contestat și obligația de a rambursa taxa judiciară de timbru de 1.027 de lei. Argumentul invocat a fost că autoritățile locale ar fi putut solicita reexaminarea taxei, în condițiile în care anumite acțiuni formulate de instituțiile publice sunt scutite de la plată.
 
Tribunalul Constanța a respins apelul ca nefondat pe 11 februarie 2026, prin Hotărârea nr. 204/2026. În consecință, soluția Judecătoriei Constanța a fost menținută:
 

„Solutia pe scurt: Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul pârât ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE PRIN ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL împotriva Sentinţei civile nr.2637/24.02.2025, pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 14623/212/2023, în contradictoriu cu intimaţii reclamanţi ORASUL EFORIE PRIN PRIMAR şi CONSILIUL LOCAL EFORIE. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 11.02.2026.
Document: Hotarâre  204/2026  11.02.2026”.

 
Potrivit rejust.ro, instanța de apel a analizat dacă onorariile erau rezonabile în raport cu valoarea și complexitatea cauzei, dar și cu munca efectiv desfășurată de avocați.
 
Tribunalul a constatat că apărătorii au redactat întâmpinarea și au reprezentat interesele Orașului Eforie și ale Consiliului Local Eforie la termenele de judecată.
 
Instanța a avut în vedere și importanța litigiului de la care au pornit cheltuielile. Conform rejust.ro, disputa juridică privea revendicarea dreptului de proprietate publică asupra unui teren de 19.072 de metri pătrați din faleza litoralului românesc și avea un grad ridicat de complexitate.
 
Tribunalul a arătat că, deși fondul disputei era deja cunoscut părților, apărările formulate au fost specifice contestației în anulare, o cale extraordinară de atac. Din acest motiv, onorariile au fost considerate proporționale și rezonabile.
 
Instanța de apel a respins și argumentul privind plata în solidar cu Statul Român. Potrivit rejust.ro, contestația în anulare fusese promovată exclusiv de Administrația Națională „Apele Române”, prin ABADL, instituția fiind considerată în culpă procesuală pentru introducerea unei căi de atac neîntemeiate.
 
În privința taxei judiciare de timbru, Tribunalul a constatat că autoritățile locale ar fi putut solicita reexaminarea modului de stabilire a acesteia la Judecătoria Constanța. Pentru că nu au folosit atunci această procedură, problema nu mai putea fi repusă în discuție în apel.
 
Pentru documentarea materialului s-au folosit informații de pe platformele portaljust.ro și rejust.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 

Citește și:
La Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță au formulat contestații împotriva deciziei instanței de a-i menține în arest preventiv