Aproape 81 de miliarde de lei, datorii la stat Cine sunt cei mai mari restanțieri din România pe lista ANAF

Statul român are de recuperat o sumă uriașă de la companiile cu restanțe fiscale. Potrivit unei centralizări realizate pe baza listei ANAF actualizate la 30 septembrie 2026, un număr de 48.882 de companii datorează bugetului de stat aproape 81 de miliarde de lei (80,95 miliarde lei). O parte covârșitoare a acestor restanțe aparține însă unor societăți care se află în proceduri de insolvență, faliment sau dizolvare, scrie Adevarul. 

Topul datornicilor: Industria tutunului, companii de stat și mari operatori economici

În fruntea clasamentului celor mai mari datornici la bugetul de stat se află două companii din industria tutunului:

• Italia Tobacco Production – 1,478 miliarde lei

• Agroponte – 1,471 miliarde lei (marcată ca insolvabilă de Fisc)

• Galaxy Tobacco – 1,396 miliarde lei

Lista include, de asemenea, numeroase societăți de stat sau companii cu rol strategic în infrastructură:

• Societatea de Transport București (STB) – 1,332 miliarde lei

• CFR Marfă – 1,284 miliarde lei

• Societatea Națională a Căilor Ferate Române RA – 1,276 miliarde lei

• Complexul Energetic Hunedoara – 1,058 miliarde lei

• Urban SA (domeniul salubrității) – 1,013 miliarde lei

• Societatea pentru Închiderea-Conservarea Minelor – 1,001 miliarde lei

Printre companiile cu restanțe de sub un miliard de lei se mai numără CAROM (980,8 milioane lei), GSP Offshore (820,6 milioane lei), Benz Oil (788 milioane lei), Liberty Galați (390,7 milioane lei) sau Realitatea Media (250,9 milioane lei).

Două treimi din datorii, blocate în insolvență și faliment

Analiza datelor arată că din totalul de aproximativ 81 de miliarde de lei, suma de 50,69 miliarde de lei este asociată unui grup de 15.081 de firme aflate în faliment, insolvență sau dizolvare. Aceasta înseamnă că o mare parte din restanțe aparține unor entități care nu mai funcționează în regim normal.

Specialiștii subliniază că sumele nu sunt automat pierdute, însă recuperarea depinde strict de activele pe care le mai dețin societățile (clădiri, terenuri, utilaje sau conturi bancare) și de rezultatul procedurilor judiciare. O distincție importantă trebuie făcută între insolvența judiciară (unde creditorii încearcă recuperarea creanțelor) și insolvabilitatea fiscală, situație în care ANAF constată că debitorul nu deține venituri sau bunuri urmăribile suficiente.

Cum colectează ANAF: Eficiența popririlor față de valorificarea activelor

În timp ce procesul de recuperare de la marile companii cu probleme poate dura ani de zile, datele generale privind activitatea instituției arată cum se realizează efectiv încasările. În primul semestru din 2026, ANAF a încasat 13,69 miliarde de lei prin executare silită, în creștere cu 11,09% față de perioada similară a anului anterior.

• Somații: 9,16 miliarde de lei au fost recuperate după simpla emitere a somațiilor către contribuabili.

• Popriri bancare: 4,04 miliarde de lei au fost încasate prin poprirea conturilor.

• Popriri la terți: Aproximativ 470 de milioane de lei au venit din sume datorate firmelor debitoare de către terți.

• Vânzarea bunurilor sechestrate: Aceasta rămâne cota cea mai redusă – doar circa 30 de milioane de lei au fost obținuți prin valorificarea activelor. Deși ANAF a organizat peste 1.500 de licitații în intervalul menționat, doar 167 s-au soldat cu adjudecare.

Pentru a preveni înstrăinarea bunurilor de către rău-platnici, în primele șase luni ale anului Fiscul a instituit 3.266 de măsuri asigurătorii, cu o valoare estimată de 4,79 miliarde de lei.