Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:15 13 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Omagii Poetului Național Mihai Eminescu (135 ani de la moarte) și președintelui-fondator al Academiei de Științe din România prof.dr. Constantin I. Angelescu (155 ani de la naștere)

ro

17 Jun, 2024 15:53 778 Marime text


              Sâmbătă, 15 iunie, a avut loc reluarea activităților lunare ale Filialei Constanța a Academiei Oamenilor de Știință din Româniadupă alegerile ce au reconfirmat, la nivelul Filialei, vechea conducere (președinte: prof.univ.dr. Victor Ciupină, vicepreședinte: ÎPS prof.univ.dr. Teodosie Petrescu; secretar: cerc.șt.dr. Alexandru Ș. Bologa), iar la nivel central aleasă, prin votul exprimat în Adunarea Generală, o nouă conducere (președinte: prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, vicepreședinți: prof.univ.dr. Viorel Jinga, prof.univ.dr.ing. Anton Hadăr; secretar științific: prof.univ.dr.ing. Petru Andea; de asemenea, președinte de onoare: prof.univ.dr.ing.Adrian Badea).
          În deschiderea reuniunii, profesorul Victor Ciupină, reputat fizician, a dezvoltat abordarea tematică Eminescu și legile Fizicii – un veritabil eseu ce surprins orizontul fără sfârșit al cunoașterii eminesciene, căruia urmașii îi descoperă, nîntrerupt, noi valențe ce-l situează pe autorul „Luceafărului” între geniile poetice și filosofice, nu mai puțin, ale Lumii. În intervențiile lor, unii dintre participanți – profesorii Sorin Rugină, Valentin Ciorbea, Nicolae Dură, dr.ing. Dumitru Manole – au scos în evidență universalitatea și perenitatea  gândirii lui Eminescu, respectiv legăturile sale cu Marea (inclusiv șederea sa Constanța, la Hotel d’Angleterre / ulterior „Regina”, actual „Intim”).
          În partea a doua, s-au desfășurat lucrările C o n f e r i n ţ e i dedicate prof.dr. Constantin I. Angelescu – la 155 ani de la naștere; subsemnatul am dezvoltate prelegerea Prof.dr. Constantin I. Angelescu (12 iunie 1869-14 septembrie 1948) – personalitate de prim rang a Învățământului și Cvltvrii, președinte-fondator (1935) al Academiei de Științe din România; apoi, în continuare, cei pezenți au subliniat, la rândul lor, laturi ale personalității marelui reformator al Învățământului, om politic și de cultură, un autentic patriot român. 
          Membru de onoare al Academiei Române (din 1934), el a fost însă și inițiator și președinte-fondator (martie 1935) al Academiei de Științe din România (astăzi, cu denumirea Academia Oamenilor de Știință din România).
          În 1914, personalitatea sa – era ministru al Lucrărilor Publice – a fost pe larg relevată într-un banchet oferit de către breasla ziariștilor români, cunoscuți oameni din sfera publică relevându-i meritele și calitățile.
 
Sub egida Filialei Constanța a Academiei Oamenilor de Știință din România

Grandiosul banchet al presei oferit d-lui ministru d-tor [doctor] Anghelescu
          Membrii celor două societăți ale presei românești: „Sindicatul Presei” și „Asociația generală a Presei Române”, au sărbătorit eri seară pe d. profesor d-tor [doctor] C. Angelescu ministru al lucrărilor publice, printr’un grandios banchet dat în sala hotelului Boulevard.
          La masa de onoare, d. ministru al lucrărilor publice ia loc în mijlocul celor doi prezidenți ai societăților presei, d-nii Al. Ciurcu și I. Procopiu, iar de-a dreapta și stîngă celui sărbătorit, urmează d-nii Barbu Delavrancea, fostul ministru al lucrărilor publice, C. Mille, secretarul „Asociației Presei”, Costa-Foru, prezidentul „Asociației Presei”, Em. Fagure, Rubin, Ion Nădejde și Al. Mavrodi. În fața d-lui d-tor C. Angelescu a luat loc d. C. Bacalbașa, care a prezidat acest banchet, avînd de-a dreapta și stînga sa pe d-nii Sc. Lahovary, vice-prezidentul „Asociației Presei”, N.I Dumitrescu-Cîmpina, Pizani Johnson, I. Popescu, vice-prezidentul „Sindicatului Presei”, Brănișteanu, Bobescu, șeful de cabinet al ministerului lucrărilor publice, I.I. Bacalbașa, Al. Filip, Em. Nicolau, C. Congopol, C. Demetrescu, V. Mestugean, Honigman, Streitman, Cristu Negoescu și Rusu-Abrudeanu.
          Urmau apoi numeroși alți confrați din presă: de la ziarele „Adevărul” și „Dimineața” d-na Marcu, d-nii Rosenthal și Popescu-Duțu, dela „Acțiunea” d-nii M. Mora, V. Mona și I. Nicolau, de la „Dreptatea” Dem.I. Theodorescu și Al. Tisescu, de la „L’IndépendanceRoumaine” Eduard Tancrnet și Durand, de la „Epoca” N. Georgescu, B. Voinescu și A. Ranetti, de la „Minerva” G. Cristeodorescu, Botzan, Burileanu, Camburopol, Dragomirescu, de la „Universul” N. Ținc, I. Fermo, Cernăteanu, d. Iliescu, Donev, Aslan, N. Ciocărdia, M. Cristian și Cosco, de la „Viitorul” Compoteco, Ștefănescu, N. Simionescu, Gr. Tăușan, Grosman, Aurel Marcu, I. Minulescu, V. Iosif și în sfîrșit d-nii: S. Pauker, directorul ziarului „Argus”, Chr. Staicovici, F. Genatini, d-tor Zaharia, d-tor Brauer, maior Băncilă din partea presei militare, N. Codraciu, N. Suhamel, V. Purcăreanu reprezentantul societăței corespondenților de ziare din țară, I. Manolescu, D. Karnabat, I. Voinescu, I. Iliescu, George Vasiliu-Berești, I. Condiescu și numeroși alți confrați din presă al căror număr ne scapă. La masă s’a servit acest
M E N U
Potagecrêmelavallière
Darned’esturgeon à la russe
Saucerémoulade / Filet de boeufMarie Stuart / Asperges s-ce mousseline / Poulet nouveau à la broche / Saladeverte / Glacebertola-gaufrettes / Fromages / Corbeilles de fruits
Foursglacés-bonbons / Café / Vins / Țuică et mastică / Dragașanĭ / St. Julien Champagne
 
          MINISTRU DR. ANGELESCU ia cel dintîicuvîntul, spunînd că se face interpretul tuturor comesenilor, și crede că întrunește gîndul tuturor atunci cînd ridică primul pahar pentru acela care ne-a călăuzit primii pași, făcînd din noi o forță aci la gurile Dunărei. Ridic dar paharul meu în sănătatea acelei straje neadormite și vă rog să beți pentru suveranul nostru.
          D [omnul]. SC. LAHOVARI. Ne-am întrunit aci într’ungînd, ziariștii de toate culorile politice, nu numai ca o datorie de recunoștință, dar și spre a sărbători pe d. ministru Angelescu pentru grija de a înfăptui ceeace a fost în dorința de-a înfăptui a predecesorilor săi. Presa are și ea inconvenientele ei, pretutindeni dar mai ales la noi. Unul din aceste inconveniente este imputarea ce i se face, cu drept cuvînt, că în vîrtejul luptelor zilnice, n’are putința să verifice faptele, din care pricină înregistrează zvonuri cari nu corespund riguros adevărului. La noi în special, unde ziarele nu sunt bogate și ziariștii foarte rar retribuiți, la noi mai mult decât oriunde, ziaristului îi lipsește mijloacele să facă anchete la fața locului, pentru a-și da seama de visa despre temeinicia zvonurilor puse în circulație și proporțiile adevărate ale faptelor. De aci interpretări false, de aici campanii fără rost și fără folos, de aci uneori o atmosferă cari fac nerealizabile tendințele cele mai bune. Frumosul d-voastră gest d-le ministru va contribui, sunt convins, a schimba în viitor această regretabilă stare de lucruri. Presa liberă, cu liber parcurs pe C.F.R. era un ideal, dar un ideal care dă publicului drepturi noi și ziaristului noi datorii. Să satisfacem dar pe unele și să achităm pe celelalte, ca să dăm ministrului celui mai binevoitor pentru presă, ocazia de a fi mulțumit. Ridic paharul în sănătatea d-lui ministru d-tor C. Angelescu.
 
DISCURSUL D-LUI AL. CIURCU, PREZIDENTUL „ASOCIAȚIEI PRESEI”
D-le ministru, iubiți confrați,
          Presa sărbătorește prin acest ospăț pe d.dr. Anghelescu, ministrul lucrărilor publice. Lucrul e firesc, fiindcă d.dr. Anghelescu e ministrul nostru, al ziariștilor. Cum? mă veți întreba. Că doar noimi suntem ingineri. D’apoi bine, d-lor, ziaristica nu este o lucrare publică, cea mai publică, din toate lucrările. Iar noi, ziariștii, dacă nu sîntem tocmai ingineri cu diplomă de la școala de poduri și șosele, nu sîntem oare niște pionieri ai lucrului public? Iată de ce ministrul lucrărilor publice este și ministrul presei, ministrul nostru, al gazetarilor. D.dr. Anghelescu a înțeles așa de bine această înaltă menire a ministeriatului său.
          Încît abia venit în capul departamentului său, și-a zis: „Ca ministru al lucrărilor publice, trebue să fac ceva pentru acești pionieri ai lucrului public” și ne-adat bilete de liber parcurs pe căile noastre ferate. Este cel dintîi ministru român care rezolvă această chestiune a liberului parcurs pe căile ferate al ziariștilor în chipul cel mai practic și mai demn. Căci, d-lor, și pînă acum se dedeau gazetarilor bilete gratuite pe drumurile noastre de fier, însă nu ca un drept, ci ca o favoare, nu ziariștilor de toate nuanțele, ci numai favoriților. Așa că, după cum erau sau nu guvernamentali, unii ziariști puteau să-și transplanteze domiciliul în vagoanele căilor ferate, pe cînd alții nu puteau obține nici măcar un bilet pînă la Chitila. Acesta era un abuz. D.dr. Anghelescu a tăiat scurt acest abuz, statornicind printr’un regulament bine chibzuiți cari sînt condițiile pe cari trebue să le întrunească ca un ziarist pentru ca să aibă drept la un permis permanent de liber parcurs pe căile ferate. Prin această măsură, d.dr. Anghelescu a întronat în această chestiune legalitatea, interzicîndu-și sieși și succesorilor săi abuzul favoritismului. Onoare lui.
          D.dr. Anghelescu și-a cîștigat prin această reformă înțeleaptă recunoștința ziariștilor, căci simpatiile lor le avea deja, d-sa fiind un ministru extrem de modern, un om primitor și de o afabilitate ca nimeni altul. Deci nu pentru a se lua bine cu pressa a inaugurat d.dr. Anghelescu această măsură, ci pentru că a înțeles că ziaristul este un om public, un pionier al lucrului public și ca atare călătoria sa prin țară este de un folos public. Ziaristul este un censor și un controlor public în tot momentul și în tot locul. El observă, consemnează tot ce vede, nu dintr’un interes personal, ci din interes public, și aduce la cunoștința publică – deci și la aceea a autorităților superioare – tot ce poate fi interesant și folositor ca să se știe. Așa că ziaristul este nu numai servitorul publicului, dar în acelaș timp și cel mai prețios agent de control general al guvernelor sincer doritoare de binele public. Chiar cînd ziaristul ar călători pentru plăcerea sa – și asta i se întîmplă foarte rar, din cauza felului ocupațiunii sale, care-l leagă zilnic de masa redacției –, el e tot la serviciu și aduce chiar și atunci un folos cauzei publice prin observațiunile pe care le face. Din nefericire ziaristul călătorește prea puțin, și dacă aș face parte din Parlament aș propune ca deodată cu introducerea obligativității votului să se introducă și obligativitatea pentru ziariști a călători prin toată țara, despre care ei sunt ținuți să scrie în fiecare zi și pe care mulți nu au prilejul să o cunoască destul de bine. S’a făcut de mult observația că în țara noastră călătoresc gratuit mai ales acele persoane cari au și cele mai multe mijloace ca să-și plătească biletul, pe cînd cu plată nu călătoresc decît tocmai cei cu mijloace mai puține. Această axiomă nu se va putea aplica ziariștilor cari vor poseda în viitor permise de liber parcurs, fiindcă e știut că gazetarii numai bogați nu sunt, iar căile ferate nu vor pierde din cauza acestor permise niscaiva venituri, pe cari în nici un caz nu le-ar fi avut deja gazetari. Relevînd încă odată actul de mare dreptate și de înaltă înțelepciune politică a noului ministru dr. Anghelescu îi aduc în numele pressei din toată țara cel mai sincer prinos de recunoștință. Vă rog, iubiți confrați, să vă uniți glasul cu al meu spre a striga din toată inima: Trăiască ministrul lucrărilor publice și al lucrului public! Trăiască ministrul nostru! Trăiască d.dr. Anghelescu!
          D. I. PROCOPIU, prezidentul „Sindicatului Presei”. Serviciile pe care le aduce presa în special opiniunei publice, sînt recunoscute de toți și fiindcă cuvîntările cele mai bune sunt cele mai scurte, închinînd paharul pentru d. ministru d-tor Angelescu care este și un amic al meu politic, doresc celorlalți miniștri să aibă aceiași solicitudine binevoitoare pentru presa română ca și actualul ministru pe care-l sărbătorim.
          D. C. MILLE secretarul „Asociațiunei generale a Presei Române”. Ați ridicat paharul pentru ministru care a desăvîrșit o operă, eu voi ridica paharul pentru vechiul meu amic, d. Barbu Delavrancea primul care a început această operă. Cunoașteți regimul umilit de care se bucura presa în ce privește călătoria pe C.F.R. și’mi amintesc de vremea cînd unul dintre acești miniștrii trecuți cerea ziaristului să motiveze anume pentru ce dorește să aibă un bilet de liber parcurs. D. Mille amintește apoi de grija pe care a avut-o d. Delavrancea de-a da ziarelor cîteva cărți de liber parcurs pe C.F.R. și astfel, spune vorbitorul, astăzi opera d-lui Delavrancea, este complectată de ministrul sărbătorit prin acordarea biletului corectiv. Să ridicăm dar paharul și pentru prezentul ministru care a desăvîrșit opera și pentru cel care a început-o d.dr. Angelescu. 
          D. CHR. NEGOESCU ca vechi ziarist stăruește asupra faptelor de binesăvîrșite de d. ministru dr. Anghelescu și închină paharul pentru d-sa.
          D. N. CIMPINA-DEMETRESCU ca membru al „Sindicatului Presei” și director de ziar, ridică paharul pentru acela care a avut o deosebită solicitudine pentru ziariști.
          D. MAIOR BĂNCILĂ din partea publicațiunilor militare, își exprimă admirațiunea sa pentru d. ministru Anghelescu, pe care-l cunoaște de multă vreme și la văzut totdeauna în fruntea acțiunilor frumoase. Aducînd elogii sărbătoritului termină făcînd urări pentru d.dr. Anghelescu.
          D. C. BACALBAȘA care prezidează banchetul, roagă pe comeseni să-i scuze emoțiunea, întrucît pentru întîia dată d-sa participă la ospățuri ministeriale. Nu am voit să particip la discursuri ministeriale, fiindu-mi teamă că vorbind la banchetele prietenilor mei politici să nu fiu bănuit de slugărnicie și vorbind la banchetele adversarilor mei politici să nu fiu învinuit de trădare. Între slugărnicie și trădare aleg, atunci cînd împrejurări de felul acesta mă silesc, trădarea fiindcă înseamnă a te lăsa împins de voia patimilor. Sărbătoritul nostru este revendicat de inginer, de alții ca doctor, de alții ca încurajator al stațiilor balneare, de alții de binefăcător al societăței. În calitatea mea de prezident al banchetului, încep actul de trădare, mulțumind ministrului care s’a gândit să facă un bine pentru oropsita noastră presă romînească. A făcut ceea trebuia să facă un om demn, recunoscînd un drept al presei care i l’a dat fără precugetare. Am auzit întîmpinări aduse acestei măsuri luate, dar acei cari aduc întîmpinări nu cunosc presa noastră. Noi poate sîntemmaiprejosdecît toți alții ziariști din străinătate, dar ziaristul român are o calitate pe care nu o au alții, este cinstit. Ziaristul român face cinste țărei sale și se poate prezintă cu fruntea sus în fața țărei și a opiniunei publice. Este o vorbă, după care, ziaristica este bună cu condiție ca să știi să eși din ea.
          Noi, acești idealiști incorigibili să facem ca prin presă să ajungem oriunde, cu condițiunea ca să nu e și ia din ea. Sunt cîțiva, la această masă, cu barbele sure, cari ar fi putut ajunge oriunde și au preferat să rămână în presă. D. ministru Anghelescu, urmînd îndemnului d-lui Delavrancea, ne-a recunoscut un drept, și ați văzut ce preț pune Franța pe ziariști, pe cari îi trimete ca misionari în țările cele mai depărtate, unde are nevoe să-și întărească relațiunile.   Însuși suveranul, în intervievul (apărut la 28 martie în „Le Matin” – n.n.) acordat ziaristului francez [Stéphane] Lauzanne, a constatat că astăzi curentele de opiniuni sunt mai puternice decât factorii responsabili, ei bine, presa este aceea, care determină aceste curente, dovadă elanul din campania anului trecut, care a fost determinat numai de presă.
          Noi sîntem o presă săracă, ziariștii nu au averi, nu au nici cel puțin ajutoare și trebue să dăm tot concursul oamenilor cari ne voesc binele pentru binele țărei. Ridic dar paharul pentru d.d-tor Anghelescu, care a binevoit să ne recunoască un drept.
          Dă apoi citire următoarelor depeșe: (...) 
 
D. MINISTRU DR. ANGHELESCU
          Prin măsura ce am gîndit a lua am căutat să dați mijloc presei dea-și îndeplini în mod larg misiunea ei. Dv. sînteți acei cari simțiți și vibrați cu toate bucuriile și toate suferințele mulțimei. Dv. aveți din timp în timp, față cu munca obositoare pe care o depuneți, de odihnă spre a putea să recăpătați forțe noui spre a le jertfi apoi în lupta de fiecare zi ce o duceți pentru înălțarea neamului. Înlesnindu-vă mijlocul de a vă repauza mintea, nu am făcut decît să vă acordăm mulțumirea noastră pentru ostenelile ce depuneți și am convingerea că oricîte înlesniri vă vom face nu vă vom putea răsplăti niciodată pentru străduințele ce le depuneți în răspîndirea adevărului și luminei. Prilejul ce mi-l oferiți azi de asta la o masă în mijlocul dv., eu îl prețuesc ca pe cel mai rar și fericit moment din viața mea. Beau pentru presa românească.
 
          D.DR. ZAHARIA POPESCU. Ridică paharul sau în sănătatea d-lui ministru Anghelescu, după ce face o frumoasă înșirare de fapte cari consacră pe sărbătorit ca pe un om de bine.
          D. BARBU DELAVRANCEA. Dv. ziariștii m’ați invitat la banchetul ce-i dați d-lui dr. Anghelescu. Eu care totdeauna mʼam arătat greoi la asemenea invitațiuni, am primit cu bucurie să vin în mijlocul dv. Mi-am adus aminte de timpul trecut și de entuziasmul acelor vremuri trecute.Ca într’un tablou sinoptic și luminos, mi-am rezumat viața zdruncinată în restriște și mi-am zis: Sunt ei cari mă chiamă?... Și mi-am luat armele vechi din cui și pare că am simțit că nu cad sub povara lor, și am venit în mijlocul dv. Să-mi îngăduiți ca să doresc presei o limpede și o cît mai grabnică determinare a sferei sale de preocupare, pentru ca de îndată să-și ia rîndul de fapt ca cel de al patrulea factor în stat. Și gazetarilor desigur nu le voi recomanda obiectivitatea – un vis profetic – dar aș vrea să amintesc gazetarilor ultimele cuvinte ale lui Goethe: „Mai multă lumină, cît mai multă lumină” pentru a se putea face cît mai multă dreptate, pentru ca ceea ce noi n’am putut face, să faceți dv. cei mai tineri spre fața României de mîine.
          Închin acest pahar pentru prosperitatea morală și materială a presei de mîine.
          D. TAVERNIET. Ridică paharul sau pentru amicul înfocat al presei române.
          D. RUSU-ABRUDEANU. Toastează pentru proteguitorul presei românești.
          D. COMPOTECA. Stărue asupra calităților d-lui ministru doctor Anghelescu.
          D. L. ILIESCU. În cuvinte bine simțite aduce mulțumiri călduroase d-lui ministru dr. Anghelescu.
          Banchetul ia sfîrșit în mijlocul celor mai călduroase urări, la care sărbătoritul adînc mișcat, se desparte din mijlocul comesenilor strîngîndmîna fiecăruia dintre ziariști asigurîndu-i de recunoștința sa, pentru frumoasele momente petrecute în mijlocul ziariștilor (N.P. Duțu.„Dimineața”, 31 martie 1914).
 
 
Citește și:

Pamfil ȘeicaruPentru N. Iorga există „Un singur erou colectiv - poporul român înfruntând furtunile, rezistând potopului barbar, răsărind dintre ruine cu aceeași neînvinsă putere de viață”

 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii