Revista Zări Alb Astre ZăriAlbAstre2018. „Sfântul Apostol Andrei – Fapte și artefacte“ de prof. Eduard Mindirigiu

Redăm în cele ce urmează articolul scris de prof. Eduard Mindirigiu, publicat în numărul 1 din anul VII al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei. 

„La Sinodul de la Ierusalim în 49 sau 50 d. Hr., Apostolii au decis ce spaţii geografice va acoperi fiecare Apostol în misiunea lui de a propovădui Evanghelia la neamuri. Sf. Apostol Andrei i s-a atribuit Scythia. O logică elementară ne obligă să acceptăm faptul că Sf. Apostol Andrei a parcurs un drum până în Scythia, Ucraina de azi, care presupunea trecerea prin Scythia Minor, Dobrogea actuală. Ipolit Romanul (235) scrie două secole mai târziu că Sf. Apostol Andrei a vestit Evanghelia sciţilor şi tracilor, confirmând ipoteza.

Ne este greu să acceptăm o logică de bun simţ pentru că nu mai trăim raţional. S-a născut o neîncredere faţă de gândirea de logică elementară. Bunul simţ ne spune că dacii au primit creştinismul de la început. Nu puteau apărea în Dobrogea episcopii atât de multe dintr-o dată, ci în urma unui proces îndelungat. În secolul IX d. Hr., Epitanie Monahul menţionează faptul că Sf. Andrei a sfinţit pe Apio, episcop la Odissos (Varna). În lipsa unor dovezi arheologice, coroborarea informaţiilor din aceste documente ne dau o imagine care capătă sens. Sf. Apostol Andrei a propovăduit în Dobrogea şi a întemeiat comunităţi creştine.

Apariţia Apostolilor în oraşele Imperiului Roman, în comunităţile evreieşti, în sinagogi, nu a fost remarcată la început de lumea antichităţii mediteraneene. Imperiul era în plină expansiune. Pacea romană fusese instaurată. Legea cuceritorilor era impusă prin instituţii politico-militare. Învecinarea a condus la răspândirea civilizaţiei greco-romane şi în spaţiul locuit de geto-daci.

Cu toate acestea, religia dacilor nu era centrată pe mituri scrise de autori precum Homer sau Hesiod. Personajul Zalmoxe nu era un zeu veritabil. Era un om care devine zeu după moarte, asemenea unui Buddha din Carpaţi. Deşi singurul monoteism veritabil era practicat de către evrei, câteva elemente ale gândirii religioase dacice erau mai apropiate de religia creștină decât de politeismul greco-roman.

În Egipt, Akhenaton a încercat să elimine brutal politeismul introducând o formă primitivă de monoteism. În Persia, Zarathustra introduce o formă de monoteism, Zoroastrismul. Însa Dumnezeul lui Noe, Avram, Moise şi Ilie este unul Atotputernic, care pedepseşte aspru idolatria, hoţia, crima, desfrânarea. Moralitatea Celor 10 Porunci nu se regăseşte în nicio altă religie. Ideea de transcendenţă lipseşte complet monoteismului egiptean sau persan-babilonian. Anticii erau panteişti. Dacii sufereau şi ei de această incapacitate de a depăşi logica politeistă care organiza lumea zeilor după criterii omeneşti, funcţionale, care împărțea roluri zeilor. Spre deosebire de Zei, Dumnezeul lui Moise nu are nevoie de intermediari.

În această lume idolatră, desfrânată, resemnată, în faţa destinului, Apostolii caută să convertească evrei şi păgâni la Credinţa în Mântuitorul Hristos. Însă lumea păgână nu avea nevoie de încă o religie. Hristos semăna în mintea unora cu Zarathustra sau cu zeul Mithra. Mesajul Apostolilor era unul radical: Zeii sunt rodul imaginaţiei oamenilor, de aceea nu au o putere reală. Dacă Apostolii ar fi semănat cu preoţii zeilor păgâni, cu druizii, nici un păgân nu s-ar fi convertit la credinţa creştină. De ce s-ar fi încreştinat un păgân? Ca să aibă soarta Apostolilor? Unii au ales să fie de partea Puterii absolute. Alţii au ales să fie de partea iubirii şi modestiei făcătoare de minuni a Apostolilor şi episcopilor martiri.“, de prof. Eduard Mindirigiu

Articol și foto preluate de pe site-ul revistei Zări Alb Astre

Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 1, anul VII, din Biblioteca Virtuală 

Citește și:

„Zări Alb Astre“, revista inaugurată în urmă cu 75 de ani ca un manifest al tinerei elite mirciste „după lunga furtună a omenirii“ 
Biblioteca Virtuală „Zări Alb Astre“