Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:25 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Retrospective 2022 De la reluarea olimpiadelor școlare la schimbarea structurii anului școlar. Deciziile din 2022 din învățământul românesc

ro

04 Jan, 2023 00:00 1311 Marime text
Sursa foto: edupedu.ro
  • În primăvară, au existat o serie de propuneri menite a schimba peisajul actualului sistem de învățământ
  • A fost promulgată introducerea a două discipline noi pentru anul școlar 2023-2024
  • În octombrie, Ligia Deca i-a luat locul lui Sorin Cîmpeanu în funcția de ministru al Educației
 
Învățământul din România a trecut în 2022 prin mai multe schimbări, de la media de acordare a burselor și revenirea studenților fizic la facultate, la propunerile pentru schimbarea structurii anului școlar și schimbarea ministrului.

În rândurile următoare, vă prezentăm retrospectiva deciziilor din învățământul românesc de-a lungul anului trecut.  

O primă decizie a fost reluarea olimpiadelor școlare și a competițiilor internaționale școlare.

Pe 1 ianuarie 2022, ministrul Educației de la acea vreme, Sorin Cîmpeanu, anunța printr-un comunicat că lista olimpiadelor și competițiilor internaționale pe discipline școlare, sportive și proiecte educative desfășurate în România și în străinătate a fost aprobată.

Iată comunicatul redat de Ministerul Educației:

„Ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a aprobat lista olimpiadelor și competițiilor internaţionale pe discipline școlare, sportive și proiecte educative desfășurate în România și în străinătate cu participarea elevilor români, lista competițiilor naționale pe discipline școlare și proiecte educative care se organizează și se desfășoară în anul școlar 2021-2022 și lista activităților de pregătire și selecție a loturilor naționale pentru participarea la competițiile internaționale.
 
Se reiau, astfel, în anul școlar 2021-2022, organizarea și desfășurarea olimpiadelor și concursurilor școlare, după ce acestea au fost suspendate pe durata anilor școlari 2019-2020 și 2020-2021.
 
Ca elemente de noutate, în listele aprobate se regăsesc, pe lângă olimpiadele și concursurile pe discipline școlare - matematică, fizică, biologie, chimie, astronomie, geografie, filozofie, informatică, lingvistică, limbi moderne etc., și competiții interdisciplinare de tipul concursurilor de robotică, de creativitate, de inovare și creație digitală.”

 

Protest pe tema mediei pentru acordarea bursei de merit

Pe data de 6 ianuarie 2022, la București, a avut loc un protest în fața Ministerului Educației, cauzat de decizia de a aproba Ordinul nr. 5.870 din data de 22 decembrie 2021 care prevedea creșterea mediei minime generale pentru a primi bursa de merit. Aceasta a crescut de la 8,50 la 9,50. Asociația Elevilor din Constanța a organizat protestul în fața Ministerului. Inițiativa a fost sprijinită de Asociația Elevilor din Bacău (AEBc), Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Elevilor din Timiș (AETm).

În acest context, șeful Inspectoratului Școlar Județean Constanța, Sorin Mihai, declara pentru cotidianul ZIUA de Constanța că nu avea o situație a beneficiarilor ce urmau să primească bursele școlare în noile condiții.

Acțiunea elevilor a continuat și în săptămâna 10-16 ianuarie, când aceștia au organizat grevă japoneză, în semn de protest față de tăierea burselor.

„În urma protestului organizat de asociațiile de elevi, Ministerul Educației a declarat faptul că nu va modifica înapoi criteriile de acordare a burselor. În acest sens, asociațiile de elevi vor continua cu acțiuni, lansând o petiție și începând o grevă japoneză, precum și vor acționa în instanță ordinul respectiv. Îndemnăm toți elevii care își vor pierde bursa în urma modificărilor aduse, precum și elevii ce doresc să fie solidari cu colegii lor, să poarte în această săptămână o banderolă albă la mână!”, era mesajul transmis de Asociația Elevilor din Constanța.

 

Disciplină nouă în programa școlară

Pe data de 10 ianuarie 2022, președintele României, Klaus Iohannis, promulga actul normativ pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Acesta făcea referire la introducerea unei noi discipline în programa școlară: educație pentru mediu.

„Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, elaborează o strategie privind educaţia pentru mediu până la data de 31 decembrie 2022. Strategia va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023-2024“, se arăta în textul de lege.

 
O altă prevedere completa cele opt domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului cu „competenţe sociale, civice şi de mediu“.

Prin urmare, în școli va apărea disciplina «educație pentru mediu» în anul școlar 2023-2024.

 
Prezență fizică la ore

La 17 ianuarie 2022, Ministerul Educației anunța că activitatea didactică din școli se va desfășura cu prezență fizică, în funcție de rata de ocupare la nivel județean a paturilor de spital destinate pacienților bolnavi de COVID-19.

Pentru desfășurarea cursurilor în format fizic, rata de ocupare a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienților infectați cu SARS-CoV-2 trebuia să fie de cel mult 75%.


Schimbări în criteriile de acordare a burselor

La sfârșitul lunii ianuarie, Sorin Cîmpeanu emitea ordinul de ministru de modificare și completare a ordinului prin care aproba criteriile de acordare a burselor.

Principalele aspecte au fost:

  • Extinderea perioadei de depunere a cererilor de bursă cu 2 săptămâni, respectiv până la data de 14 februarie 2022;

  • Toți elevii care au beneficiat de burse sociale în semestrul I vor primi în continuare acest tip de burse, într-un cuantum dublat (de la 100 de lei/lună la 200 de lei/lună). Acestora li se adaugă acei elevi care au depus solicitări prin care au demonstrat că se încadrează în criterii prin raportare la venitul minim net pe economie actualizat pentru anul 2022 (1.524 lei) față de valoarea valabilă pentru anul 2021 (1.386 lei);

  • A fost simplificată lista documentelor doveditoare și s-a clarificat că în situația în care acestea au fost depuse în primul semestru pentru obținerea bursei sociale, își păstrează valabilitatea pentru întreaga durată a anului școlar;

  • Beneficiază de bursă socială elevii orfani, elevii aflați în întreținerea unui singur părinte și elevii abandonați de părinți (asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială, respectiv plasamentul/plasamentul de urgență). Pentru acești elevi, acordarea bursei nu este condiţionată de limite de venit;

  • Elevii din mediul rural, şcolarizaţi într-o altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, de asemenea, de bursă socială. În același timp, pentru acești elevi, acordarea bursei nu este condiţionată de limite de venit;

  • A fost clarificată/detaliată sintagma „revizuire semestrială a listelor de beneficiari”.

 
Protocol cu Republica Moldova

În luna februarie, ministrul Sorin Cîmpeanu și omologul său din Republica Moldova, Anatolie Topală, au semnat un protocol ce prevede continuarea programului de burse de studii pentru toate nivelurile și ciclurile de învățământ, în beneficiul cetățenilor și instituțiilor școlare din cele două țări. Totodată, Ministerul Educației din România s-a angajat să acorde anual, cetățenilor Republicii Moldova, 2.550 de burse pentru învățământul preuniversitar și universitar, inclusiv rezidențiat, precum și 1.200 de luni-mobilități studențești sau practică și pentru stagiile de formare a cadrelor didactice și a personalului de conducere din învățământul preuniversitar și universitar.

 
În luna martie, studenții au revenit pe băncile facultăților

În luna martie, odată cu încetarea stării de alertă și eliminarea mai multor restricții, ministrul Educației a făcut o precizare legată de modul de desfășurare a cursurilor la unitățile de învățământ superior.

„Ministerul Educației a emis o Notă conform căreia, începând cu 09.03.2022, instituțiile de învățământ superior vor reveni la activități didactice cu prezență fizică. În situația în care acest lucru nu este posibil imediat, în vederea asigurării calității actului educațional, în funcție de specificul activităților desfășurate și în raport cu contextul actual (cazările studenților în căminele studențești, reconfigurarea orarelor etc.), universitățile pot decide, în baza autonomiei universitare garantate de Constituția României, cu asumarea răspunderii publice, prin hotărâri ale Senatului universitar, o perioadă optimă de tranziție de la sistemul online la activități cu prezență fizică, având obligativitatea recuperării activităților didactice până la sfârșitul semestrului al II-lea”, transmitea Sorin Cîmpeanu.

 
Tot în contextul trecerii la modul de predare cu prezență fizică, ministrul a precizat categoriile de elevi care pot să urmeze cursurile tot în sistem online. Au fost incluși elevii cu: afecțiuni cronice; boli ce afectează capacitatea de oxigenare; boli respiratorii; boli cardiovasculare; obezitate severă; diabet zaharat de tip 1; afecțiuni cronice asociate cu imunodepresie moderată sau severă; afecțiuni oncologice în tratament imunosupresor; imunodeficiențe primare sau dobândite sau alte tipuri de tratamente imunosupresoare.

 
Propuneri pentru schimbarea structurii anului școlar

La sfârșitul lunii martie, erau lansate propuneri pentru schimbarea structurii anului școlar și implicit a învățământului românesc. Era vorba de organizarea activității didactice în cinci module, în loc de semestre, înlocuirea tezelor cu o evaluare periodică și renunțarea la mediile semestriale.


Premii mai mari pentru olimpici

În aprilie, pe site-ul Ministerului Educației era publicat un proiect de Ordonanță de Urgență care viza majorarea premiilor pentru elevii care obțin rezultate notabile la olimpiade. Cuantumurile propuse erau: 1.000 de lei pentru premiul I, 700 de lei pentru premiul al II-lea, 500 de lei pentru premiul al III-lea și 300 de lei pentru mențiuni.

 

În data de 26 mai 2022, prin OUG 269/2022 și publicată în Monitorul Oficial, această măsură a fost aprobată.

 
Programul național „Masă sănătoasă în școli”

Pe 30 mai, în timpul unei conferințe de presă, Sorin Cîmpeanu anunța că, pe lângă măsurile pentru schimbarea structurii anului școlar, se urmărea și implementarea programului național „Masă sănătoasă în școli”.

„Programul urmează să aibă o durată de cinci ani: 2022 – 2027, să fie gestionat în parteneriat de către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, să aibă o finanţare de un miliard de euro pentru cei cinci ani, să cupleze surse de finanţare de la bugetul naţional şi fonduri externe nerambursabile și rambursabile. În total, aceste surse de finanţare vor trebui să genereze un miliard de euro pentru finanţarea programului, astfel încât să avem o extindere semnificativă a programului de sprijin pentru reducerea abandonului şcolar, pentru un număr cât mai mare de elevi”, declara Sorin Cîmpeanu.

Luna deciziilor importante

În luna iulie au fost luate mai multe decizii importante.

Una dintre acestea a fost aprobarea noului regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), care a intrat în vigoare la 1 septembrie.

În plus, ministrul anunța că inspectoratele școlare județene deveneau direcții județene de învățământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică.

De asemenea, el a menționat că elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține următoarele probe la examenul de bacalaureat:

  • proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane;

  • două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională;

  • proba de evaluare a competențelor digitale;

  • probă scrisă la Limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

  • probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului.

 
Sumă mai mare pentru transportul elevilor

În luna septembrie, Ministerul Educaţiei şi reprezentanţii elevilor, ai Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, ai Asociaţiei Comunelor din România, ai Avocatului Poporului şi ai societăţii civile au agreat creșterea de 4 ori a sumei acordate pentru transportul elevilor școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu

La sfârșitul lunii, Sorin Cîmpeanu anunța că își dă demisia din funcția de ministru al educației.

O constănțeancă a fost numită ministru

Începutul lunii octombrie în peisajul învățământului românesc a însemnat numirea Ligiei Deca în fotoliul de ministru al Educației. Aceasta s-a născut la Constanța și a absolvit Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”. 

Mai multe detalii despre actualul ministru al Educației pot fi aflate aici.

Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România, materie nouă în programa școlară

Luna noiembrie a venit cu o nouă disciplină introdusă în programa școlară din anul 2023-2024. Președintele Klaus Iohannis a promulgat prin decret implementarea materiei „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România”.

Aceasta ar urma să fie predată elevilor de clasa a XII-a, respectiv a XIII-a din ciclul liceal, fiind o disciplină opțională.

Ordin de aprobare a listelor beneficiarilor de stimulente financiare

Totodată, în noiembrie a fost semnat Ordinul de aprobare a listelor beneficiarilor de stimulente financiare pentru absolvenții care au obținut media 10 la Evaluarea Națională (sesiunea 2022) și la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2022. Cuantumul stimulentului financiar este în valoare de: 2.000 de lei pentru absolventul de clasa a VIII-a care a obținut media zece la Evaluarea Națională și 5.000 de lei pentru absolventul de clasa a XII-a care a obținut media zece la examenul național de bacalaureat.
 

Citește și:
Retrospectiva deciziilor din învățământ 2021. Ce s-a întâmplat în Constanța

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii