Retrospectivă 2025 România și Constanța - de la alegerile prezidențiale anulate din 2024 la noul echilibru politic din 2025

• În ianuarie 2025, după anularea scrutinului prezidențial, s-au convocat alegeri anticipate, care s-au desfășurat pe 4 și 18 mai 2025.
• În martie 2025, candidatul Călin Georgescu, inițial favorit în scrutinul din 2024, a fost interzis de a candida în urma anchetelor penale și a deciziilor CCR
• Nicușor Dan, noul președinte, a inițiat consultări pentru formarea unui guvern stabil, ceea ce a dus la desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier

 
Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 au marcat începutul celei mai turbulente perioade politice din România postdecembristă. Pentru prima dată după 2004, toate cele patru rânduri de alegeri – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale – s-au desfășurat în același an, suprapunerea electorală amplificând tensiunile politice, fragmentarea discursului public și radicalizarea electoratului.
 

Alegerile prezidențiale din 2024 și criza de legitimitate

 
Alegerile prezidențiale programate pentru 24 noiembrie 2024 au fost parte dintr-un an electoral fără precedent în România: în 2024 au avut loc simultan alegeri europarlamentare, parlamentare și locale, ceea ce a generat o mobilizare masivă a electoratului, dar și tensiuni politice și sociale fără precedent.
 
Primul tur nu a oferit un câștigător cu majoritate absolută, astfel încât al doilea tur era planificat pentru 8 decembrie 2024. Cu toate acestea, în urma renumărării voturilor și a consultării unor documente desecretizate ale serviciilor de informații, Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor, pe motivul implicării unui actor străin care ar fi susținut unul dintre candidați, Călin Georgescu, și încălcarea legislației electorale.


 
Această decizie a declanșat proteste publice în întreaga țară, inclusiv la Constanța, și a pus în evidență vulnerabilitățile sistemului electoral românesc. Partidele tradiționale au susținut necesitatea măsurilor de siguranță națională, în timp ce partidele suveraniste și extremiste (AUR, SOS România, POT) au acuzat o lovitură constituțională împotriva democrației.

 

Sistemul electoral și contextul juridic

 
Conform legislației, președintele României este ales prin vot direct, universal și secret, în două tururi dacă niciun candidat nu obține 50%+1 din voturile exprimate în primul tur. Mandatul președintelui durează cinci ani, cu posibilitatea a două mandate consecutive sau non-consecutive. Candidaturile pot fi depuse doar dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători, iar un alegător poate propune mai mulți candidați.
 
Registrul electoral, care cuprinde toți cetățenii cu drept de vot, a fost pus sub presiune în această perioadă, iar votul în străinătate a devenit un punct-cheie al campaniei și al controverselor.
 

2025: reluarea alegerilor și turbulențele politice

În ianuarie 2025, după anularea scrutinului prezidențial, s-au convocat alegeri anticipate, care s-au desfășurat pe 4 și 18 mai 2025. Campania electorală a fost marcată de:

• Instabilitate politică și scindări de partide
• Demisii ale unor lideri (Crin Antonescu părăsește PNL, Diana Șoșoacă se retrage temporar din spațiul public, Claudiu Târziu părăsește AUR și anunță o nouă formațiune politică)
• Proteste și tensiuni legate de legitimitatea scrutinului

 

Eliminarea lui Călin Georgescu

 
În martie 2025, candidatul Călin Georgescu, inițial favorit în scrutinul din 2024, a fost interzis de a candida în urma anchetelor penale și a deciziilor CCR, invocându-se probleme de legalitate. Liderul AUR, George Simion, și-a anunțat candidatura în locul său, preluând baza electorală suveranistă.
 

Turul I și Turul II

• Primul tur (4 mai): George Simion obține 40,96% din voturi, Nicușor Dan 20,99%, iar ceilalți candidați sunt eliminați.
• Turul II (18 mai): Nicușor Dan câștigă cu 53,6% din voturi, în fața lui George Simion, care obține 46,4%.

Simion depune ulterior o contestație la CCR, invocând fraudă electorală, dar aceasta este respinsă, iar mandatul lui Dan este validat.
 

Demisia lui Klaus Iohannis și presiunea pe partide

 
Criza prelungită a condus la demisia președintelui Klaus Iohannis, în contextul procedurilor de suspendare inițiate de partidele parlamentare. Această demisie a dus la numirea lui Ilie Bolojan ca președinte interimar și la o reconfigurare a conducerii PNL.


Nicușor Dan, noul președinte, a inițiat consultări pentru formarea unui guvern stabil, ceea ce a dus la desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier. Guvernul Bolojan a fost votat în Parlament într-un context economic delicat, cu discuții despre creșterea TVA-ului, reforme fiscale și riscuri bugetare majore.
 

Partide în derivă, lideri în schimbare

 

Perioada 2024–2025 a fost una a fragmentării politice:

• PSD a trecut prin demisia lui Marcel Ciolacu, ulterior printr-o conducere interimară asigurată de Sorin Grindeanu și un congres de resetare.
• PNL și-a consolidat poziția în jurul lui Ilie Bolojan, mizând pe revenirea „centrului politic”.
• USR l-a ales pe Dominic Fritz ca președinte, încercând să se repoziționeze ca alternativă reformistă.
• AUR s-a confruntat cu plecări sonore (Claudiu Târziu, Gigi Becali, Șerban Dimitrie Sturdza), dar și cu sancțiuni și controverse legate de GDPR și discurs extremist.
• SOS România a pierdut parlamentari, iar Diana Șoșoacă a alternat aparițiile publice cu retrageri temporare din prim-plan.

 

Constanța: microcosmos al instabilității

 
Județul Constanța a reflectat fidel turbulențele naționale:

• Demisii și schimbări la PNL Constanța (Bogdan Huțucă) și PSD Constanța (Felix Stroe)
• Vizite și campanii electorale ale liderilor naționali (Crin Antonescu, Victor Ponta, Nicușor Dan)
• AUR Constanța și-a menținut influența prin conferințe, evenimente publice și mesaje suveraniste
• Negocieri complexe pentru alegerile locale și parlamentare, cu implicarea activă a electoratului urban și rural

Evenimentele locale, de la sancțiuni ale partidelor la dezbateri publice privind funcționarea administrației și serviciilor publice, au fost un barometru al tensiunilor naționale.
 

2025 – între stabilizare și incertitudine

 
La finalul anului 2025, România a traversat o perioadă de resetare politică:

• Președinte legitim ales: Nicușor Dan
• Guvern stabil condus de Ilie Bolojan, dar sub presiune economică
• Partide tradiționale și noi în proces de reorganizare și redefinire
• Constanța rămâne un teren de test pentru echilibrul politic și electoral

 
Clasa politică a rămas fragmentată, în timp ce încrederea publică a rămas fragilă, iar agenda legislativă și reformele economice vor testa capacitatea liderilor de a gestiona o Românie schimbată și traumatizată de criza electorală din 2024–2025.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
 Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 

Citește și:
Florin Mitroi, președintele CJ Constanța - „Crăciunul ne amintește că, dincolo de funcții și diferențe, suntem oameni”