RETROSPECTIVĂ 2025 Schimbări în învățământ în anul școlar 2025-2026! De la introducerea orelor remediale, la reducerea burselor pentru elevi

Anul școlar 2025-2026 a fost marcat de mai multe schimbări, majoritatea decise cu mai puțin de o lună înainte de primul clopoțel. De la majorarea numărului de elevi dintr-o clasă, la introducerea orelor remediale în învățământul primar, schimbările au fost intens discutate și analizate atât în mediul online cât și în ședințele cadrelor didactice.
 
Fostul ministru al Educației, Daniel David a precizat că anul școlar 2025 - 2026 a început grevat de măsurile de criză fiscal-bugetară.

„Nimeni nu și le-a dorit, dar suntem nevoiți să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii și burse previzibile și pentru a putea apoi construi o speranță de dezvoltare în viitor. Cu siguranță, dacă nu era criza fiscal-bugetară, aceste măsuri nu ar fi fost luate sau ar fi fost luate în mod diferit.
Inevitabil, în astfel de situații de criză apar controverse și păreri diferite asupra soluțiilor. Dar, așa cum am mai afirmat public, putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de educație. O facem pentru noi, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri“ – a precizat fostul ministru Daniel David.

 
Fostul ministru a precizat că aceste măsuri fiscal-bugetare au fost incluse în Acordul Politic al Coaliției și au fost detaliate în Programul de Guvernare și în Legea Fiscal-Bugetară 141/2025.
 

„Am acceptat implementarea acestora cu condiția de a nu se concedia oameni și de a nu se reduce salarii, dar și cu respectarea principiului raționalității și anume că măsurile trebuie să se regăsească în unele practici ale țărilor din Uniunea Europeană și, în plus, în perspectiva că unele dintre aceste măsuri vor fi temporare. De asemenea, aceste măsuri trebuie să constituie baza pentru o creștere a sistemului nostru, în anii viitori, educația având nevoie de resurse suplimentare pentru salarii mai atractive, angajarea de specialiști (ex.: profesori de sprijin, informaticieni) și programe naționale de infrastructură (ex.: mai ales cea care vizează educația timpurie). Implementarea lor s-a făcut la nivelul ministerului, mereu cu atenție la feedback-ul oamenilor educației din sistem (elevi, studenți, profesori și sindicate: aici și aici), respectiv din ecosistemul mai larg (societate civilă & autorități locale), pornind de la multe discuții cu aceștia, iar acolo unde a fost posibil, am implementat sugestiile lor. Multe lucruri funcționale implementate în legislația secundară emisă de minister au rezultat și din aceste discuții, inclusiv cu propuneri constructive avansate cu prilejul protestelor sindicale“ – a mai menționat fostul ministru.

 
Creșterea normei didactice

Anul școlar 2025 - 2026 a debutat cu un total de aproximativ 214.700 norme în sistem (229.110 în anul școlar 2024 - 2025), din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari (un număr similar cu cel din anul școlar 2024 - 2025), celelalte norme urmând a fi acoperite de suplinitori - iar suplinitorii calificați contribuie major la calitatea educației -, respectiv în regim de plata cu ora pentru ce va rămâne liber.
 

Fostul ministru a menționat că prin creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână conduce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori calificați.

Ore remediale la nivelul învățământului primar
 
De asemenea, introducerea orelor remediale (mai ales, dar nu exclusiv, la nivelul învățământului primar) creează premisele pentru un program național cu impact educațional pozitiv în timp. În cadrul acestor ore copiii consolidează lucrurile învățate, recuperează competențele neasimilate și învață cum să le utilizeze la viața de zi cu zi.

 

„Mă bucură că cel puțin 98,6% dintre titulari au reușit să aibă cele două ore în plus în aceleași unități școlare (fără fragmentare suplimentară în alte unități școlare). Pentru ceilalți titulari am încercat să creez prin reglementările ministerului mecanisme care să nu mai fragmenteze norma didactică, dacă exista deja o fragmentare în 3 sau mai multe unități școlare. Reorganizarea rețelei școlare a dus la o reducere a fragmentării acesteia (cu aproximativ 8,1%) și la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice (ex.: fără a mai fi partajată administrativ în mai multe unități școlare cu personalitate juridică), dar trebuie testată în acest an, iar eventualele disfuncționalități pot fi corectate pentru anul școlar 2026 - 2027. În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (ex.: comună) a rămas cu cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii și personalul didactic/administrativ au rămas în aceeași structură“ – mai menționa fostul ministru al Educației, Daniel David.

Modificări în numărul elevilor dintr-o clasă
 
Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime - maxime, astfel încât nu au fost modificări majore (ex.: la nivel de învățământ primar și gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8 - 9 elevi, adică 0,5% din numărul total de clase).
 
În plus, s-au mai redus unele situații mai puțin obișnuite.
 

„Spre exemplu, eliminăm situațiile din anul școlar 2024 - 2025, unde am avut la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi. Nu în ultimul rând, în acest context trebuie reamintit că reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare, iar ministerul a descurajat utilizarea excepției pentru depășirea limitei superioare a numărului de copii într-o clasă cu valoarea maximă“ – mai preciza Daniel David.

 
Problema burselor pentru elevi și studenți

În ceea ce privește bursele, fostul ministru transmitea că fondul de burse va fi mai mare decât în anul 2022 - 2023, fără a se putea însă compara cu fondurile de burse din 2023 - 2024 / 2024 - 2025 (când contextul politic și legislativ a fost altul).

 

„În pofida restricțiilor bugetare, am prioritizat bursele sociale pentru a putea menține în sistemul de învățământ preuniversitar copiii din mediile defavorizate. Este, însă, necesar ca, la reechilibrarea fiscal-bugetară, fondul de burse pentru studenți să revină la metodologia anterioară, iar în cazul elevilor să readucem un procent rezonabil de burse pentru performanța olimpică. Pentru a facilita tranziția acestei perioade de criză, vom propune un program de susținere a burselor prin implicarea autorităților locale și a diverselor companii din mediul economic“ – mai menționa fostul ministru.

 Citește și: 

Schimbările din învățământ, publicate în Monitorul Oficial!