Retrospectivă 2025 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – Reperele anului

Anul 2025 a reprezentat pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității un nou pas în consolidarea misiunii sale fundamentale: deconspirarea Securității ca poliție politică, facilitarea accesului public la arhivele fostului aparat represiv și promovarea memoriei victimelor regimului comunist.

În cursul anului 2025, CNSAS a reafirmat constant principiile care stau la baza existenței sale instituționale. Un exemplu relevant îl constituie reacția publică față de tentativele de relativizare a rolului unor foști lucrători ai Securității. Prin comunicate oficiale, instituția a subliniat caracterul definitiv al hotărârilor judecătorești care confirmă activitatea de poliție politică și a respins orice formă de legitimare a unui trecut construit pe încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Acces la arhive și desecretizări de importanță majoră

Un capitol esențial al anului 2025 l-a constituit extinderea accesului la fonduri arhivistice relevante pentru cercetarea regimului comunist. CNSAS a semnat un acord de colaborare cu Administrația Națională a Penitenciarelor, în vederea identificării și predării documentelor privind sistemul penitenciar din perioada 1945–1989, inclusiv dosare referitoare la personalul fostei Direcții Generale a Penitenciarelor.


Totodată, CNSAS a preluat de la Ministerul Apărării Naționale peste 500 de unități arhivistice create de fosta Securitate, aparținând unor structuri centrale și de comandă, precum Direcția a V-a, cabinetele unor miniștri de interne sau fonduri documentare asociate conducerii statului comunist.

Pe parcursul anului, CNSAS a publicat analize bazate pe bazele de date ale fostei poliții politice, oferind o perspectivă asupra fenomenului migrației și evaziunii din România comunistă. Studiile dedicate emigranților legali, fugarilor și celor care au refuzat întoarcerea în țară după călătorii aprobate au evidențiat dimensiunea reală a exodului românesc, structura socială și profesională a celor implicați, precum și costurile umane ale politicilor represive.

Crearea unui mediu academic și cultural cu cei direct afectați de regimul comunist


Anul 2025 a adus în atenția publicului documente și analize privind momente-cheie ale instaurării comunismului în România. Evenimentele din februarie și martie 1945, falsificarea mecanismelor democratice, utilizarea violenței politice și capturarea instituțiilor statului au fost reconstituite pe baza documentelor de arhivă, subliniind caracterul ilegitim al regimului instaurat sub presiune sovietică.

De asemenea, CNSAS a prezentat studii de caz privind represiunea din anii 1980, urmărirea opozanților necunoscuți nouă, precum și supravegherea sistematică a artiștilor și intelectualilor.

În 2025, CNSAS a continuat să investească în proiecte de memorie și educație istorică. Expoziții documentare dedicate deportărilor, represiunii politice, anului 1989 sau personalităților culturale urmărite de Securitate au fost prezentate publicului larg, în parteneriat cu muzee, institute culturale și autorități locale.

Statistici privind activitatea CNSAS pentru anul 2025

 

Acces la arhive și documente declasificate

• 527 unități arhivistice preluate de la Ministerul Apărării Naționale, însumând aproximativ 7 metri liniari de arhivă, introduse în circuitul public.

• Documentele provin din 7 fonduri distincte, aparținând unor structuri centrale ale fostei Securități (Direcția a V-a, Direcția a IV-a, cabinete ale miniștrilor de interne și ale conducerii statului comunist).

• 1 acord instituțional major semnat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, în vederea identificării și predării documentelor privind sistemul penitenciar comunist.

Cercetare istorică și valorificarea bazelor de date

• Cel puțin 7 materiale ample de analiză istorică publicate pe baza bazelor de date ale Securității, dedicate:

  • emigrării legale,

  • trecerii frauduloase a frontierei,

  • refuzului întoarcerii în țară după călătorii aprobate,

  • structurii sociale, profesionale și etnice a celor vizați.

• Analizele au valorificat zeci de mii de înregistrări individuale din evidențele fostei poliții politice, oferind o perspectivă statistică și interpretativă asupra exodului românesc din perioada comunistă.

Evenimente publice, expoziții și conferințe

• Minimum 8 evenimente publice majore organizate sau coorganizate de CNSAS, dintre care:

  • 4 expoziții documentare (deportări, anul 1989, muzicieni urmăriți de Securitate, Dumitru Stăniloae),

  • 2 conferințe în cadrul seriei „Colocviile CNSAS”,

  • 2 evenimente comemorative dedicate victimelor represiunii comuniste.

• Evenimentele au fost organizate în cel puțin 6 orașe (București, Constanța, Iași, Vălenii de Munte, Sibiu, Cluj-Napoca – expoziții itinerante).

Parteneriate instituționale și culturale

• Peste 10 parteneriate instituționale active sau punctuale, incluzând:

  • muzee naționale și locale,

  • institute culturale,

  • universități,

  • instituții ale statului cu atribuții arhivistice sau memoriale.

• Colaborări consolidate cu Facultatea de Istorie a Universității din București și revista Historia, în cadrul proiectelor de dezbatere academică.

Memorie civică și reflecție istorică

• Peste 10 intervenții editoriale tematice dedicate:

  • instaurării regimului comunist (1945–1948),

  • mecanismelor represive,

  • rezistenței civice și politice,

  • memoriei democratice post-1989.