2025 – anul marilor ajustări legislative. Radiografia completă a legilor care au marcat România

Anul 2025 va rămâne în istoria recentă a României drept unul dintre cei mai încărcați ani din punct de vedere legislativ. Sub presiunea dezechilibrelor bugetare, a angajamentelor asumate la nivel european și internațional, dar și a unor transformări sociale accelerate, Parlamentul a adoptat un număr semnificativ de legi cu impact direct asupra economiei, administrației, justiției, mediului digital și vieții cotidiene a cetățenilor.

De la buget și fiscalitate, până la cetățenie, anticorupție, securitate cibernetică și protecția minorilor în mediul online, 2025 a fost anul în care statul a încercat să își reașeze prioritățile și instrumentele legislative.

 

Buget, pensii și echilibre financiare

Primul act normativ major al anului a fost Legea nr. 10/2025 privind bugetul asigurărilor sociale de stat, adoptată și promulgată în luna februarie 2025. Legea a stabilit veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii pentru întregul an, într-un context marcat de îmbătrânirea populației și de presiunea constantă asupra fondurilor de asigurări sociale.

Această lege a venit la pachet cu măsuri de limitare a dezechilibrelor financiare și cu semnale clare privind necesitatea unor reforme structurale în sistemul de pensii, inclusiv în zona pensiilor speciale, subiect care a dominat dezbaterea publică pe parcursul întregului an.

 

Cetățenia română, redefinită prin lege

Un moment legislativ important a fost adoptarea Legii nr. 14/2025, publicată în 12 martie 2025, care a modificat substanțial Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Actul normativ a vizat actualizarea condițiilor de dobândire, redobândire și pierdere a cetățeniei române, într-un context regional complicat și pe fondul creșterii numărului de cereri.

Legea a introdus proceduri administrative mai clare, termene mai stricte și reguli suplimentare de verificare, fiind justificată de autorități prin nevoia de eficiență și securitate juridică.

 

Statul și activele sale: o nouă politică de proprietate

În aprilie 2025, Parlamentul a adoptat Legea nr. 48/2025, prin care a fost aprobată politica publică de proprietate privată a statului. Actul normativ a stabilit principiile de administrare, restructurare și valorificare a participațiilor statului în companii și active strategice.

Legea a fost prezentată ca un instrument de profesionalizare a managementului public și de creștere a transparenței, într-un domeniu marcat de-a lungul anilor de pierderi, ineficiență și controverse.

 

Cooperare internațională și securitate

Primăvara anului 2025 a fost marcată și de adoptarea mai multor legi de ratificare a unor acorduri internaționale importante. Printre acestea se numără:

• Legea nr. 61/2025, publicată în 13 mai 2025, privind ratificarea acordului de cooperare în domeniul apărării între România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;

• Legea nr. 62/2025, publicată tot în 13 mai 2025, referitoare la controlul coordonat la frontiera Galați–Giurgiulești, încheiat cu Republica Moldova;

• Legea nr. 69/2025, promulgată în 15 mai 2025, privind cooperarea cu Ungaria în prevenirea și combaterea criminalității.

Aceste legi au consolidat poziționarea României în plan regional și internațional, într-un context geopolitic sensibil.

 

Vara fiscală: măsurile care au schimbat regulile jocului

Unul dintre cele mai discutate acte normative ale anului a fost Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în 25 iulie 2025. Legea a introdus un pachet amplu de modificări în Codul fiscal, vizând:

• impozitarea dividendelor,

• ajustări privind veniturile din dobânzi și jocuri de noroc,

• modificări ale contribuțiilor sociale,

• noi taxe și tarife în domenii specifice.

Guvernul a justificat aceste măsuri prin necesitatea reducerii deficitului bugetar și a alinierii la cerințele europene, în timp ce mediul economic a avertizat asupra impactului asupra investițiilor și consumului.

 

Anticorupție și standarde OECD

În toamna anului 2025, Camera Deputaților a adoptat Legea nr. 156/2025, la data de 8 octombrie, act normativ esențial pentru alinierea României la Convenția OECD Anti-Mită. Legea a întărit cadrul legal privind prevenirea și sancționarea mituirii, inclusiv în relațiile comerciale internaționale.

Au fost introduse reguli mai stricte privind responsabilitatea persoanelor juridice, cooperarea judiciară internațională și recuperarea prejudiciilor, marcând un pas important în consolidarea legislației anticorupție.

 

Minorii și mediul online: „majoratul digital”

Un alt moment de referință al anului a fost adoptarea Legii nr. 190/2025, cunoscută în spațiul public drept „Legea majoratului digital”, votată în 6 octombrie 2025. Actul normativ a stabilit reguli clare privind accesul minorilor la platformele online, introducând obligația consimțământului parental pentru utilizatorii sub 16 ani și cerințe stricte de verificare a vârstei.

Legea a impus platformelor digitale obligații sporite de protecție a copiilor, marcând una dintre cele mai ferme intervenții legislative ale statului român în spațiul digital.

Pe parcursul anului 2025 au fost adoptate și alte acte normative cu impact sectorial, precum Legea nr. 6/2025, care a adus modificări privind funcționarea Autorității Electorale Permanente, dar și numeroase legi de ratificare, completare sau corelare legislativă.

 

Privit în ansamblu, anul 2025 a fost unul al ajustărilor și al repoziționării legislative. Deși nu toate legile au fost primite favorabil, ele reflectă o direcție clară: consolidare fiscală, adaptare la noile realități digitale, aliniere la standarde internaționale și o încercare de reformare a relației dintre stat și cetățean.

Efectele acestor legi se vor resimți pe termen mediu și lung, iar anul 2026 va fi, cel mai probabil, anul în care se va vedea dacă ambițiile legislative ale lui 2025 se vor transforma în rezultate concrete.