Presedintele Traian Basescu considera ca problema Transnistriei trebuie rezolvata pe cale diplomatic

Prin amabilitatea colegilor nostri de la redactia Revistei "Scrisori de la Marea Neagra", reproducem in avanpremiera cateva fragmente din interviul acordat de domnul Presedinte Traian Basescu, domnului Eden Mamut, redactor sef al Revistei BSUN International Journal "Letters from the Balck Sea".

Stimate domnule Presedinte, asistam in prezent la mutatii semnificative in structura geo-politica a lumii. Care considerati ca sunt principalele schimbari care vor redefini relatiile internationale in urmatoarele decenii?Cred ca, in primul rand, trebuie sa reflectam asupra evenimentelor pe care le-am trait in ultimii 15 ani si, in acest sens, as mentiona caderea Cortinei de Fier si atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.1989 a fost anul care a transformat profund continentul european. Din acel moment, istoria se rescrie pentru noi, ca romani. Integrarea europeana si euro-atlantica a devenit un vis aproape implinit. Suntem parte a Europei si dorim sa ne alaturam, ca partener egal, statelor euro-atlantice pentru a ne afirma apartenenta la un spatiu de securitate si prosperitate, cat si la un spatiu de valori comune impartasite. Din acest punct de vedere, cred ca Europa unita, alaturi de partenerii americani si canadieni, are sansa de a se afirma pe deplin drept actor global.De asemenea, celalalt reper - 11 septembrie - dupa cum o dovedesc si tragicele evenimente petrecute la Madrid sau la Londra, jaloneaza modul in care statele din spatiul euro-atlantic si nu numai, isi vor construi principiile fundamentale de actiune ale politicii externe. Lupta impotriva terorismului a devenit deja un punct esential al actiunii externe a statelor euro-atlantice. Schimbarile care vor redefini relatiile internationale vor gravita in jurul acestui subiect fierbinte al agendei internationale. Nu este vorba de un reductionism simplist. Din nefericire, amenintarea terorista ne-a schimbat perceptia fiecaruia dintre noi asupra lumii in care traim, indiferent in ce colt al ei ne aflam.Daca in urma cu un deceniu globalizarea era un proces ce ridica numeroase semne de intrebare, astazi aceasta a devenit o realitate. In acest proces deja exista castigatori si perdanti. Care considerati ca trebuie sa fie cele mai importante aspecte ce trebuie luate in consideratie pentru ca Romania sa intre in randul castigatorilor in acest proces?Teza existentei castigatorilor si perdantilor este un pic exagerata, atata timp cat ne referim la un proces ce nu are un continut bine definit. Totodata, globalizarea este un proces aflat in plina desfasurare si nu unul finalizat, care sa reprezinte mult-citatul "sfarsit al istoriei". Ne referim la globalizare pe mai multe paliere: guvernare, societate civila, progres tehnologic, societate informationala, cultura globala, companii multinationale si marketing international sau, de ce nu, drepturile femeilor etc. Din acest punct de vedere, nu exista castigatori sau perdanti. Fiecare cetatean are beneficii si avantaje de pe urma globalizarii. Globalizarea modului de viata si a modului de consum sau globalizarea culturii poate conduce la un standard de viata mai ridicat pentru fiecare dintre noi. Globalizarea modului de perceptie si a constiintei umane ne face sa devenim din ce in ce mai atenti asupra unor probleme comune intregii umanitati, devenind cetateni ai Terrei, si apoi ai statului in care traim. Mutarea interesului dinspre individ si comunitate spre ceea ce se intampla in "satul global" este o urmare directa a societatii informationale. Nu cred ca tara mea trebuie sa poarte un "razboi" pro sau contra globalizarii. Consider ca este un proces in cadrul caruia societatea romaneasca isi va gasi locul si valentele. Exista oportunitati de afirmare pentru societatea romaneasca in ansamblul sau. Ceea ce ne ramane de facut este de a ne asigura ca de beneficiile acestui proces vor avea parte cat mai multi dintre cetatenii romani. Globalizarea a scos in evidenta - aparent in mod paradoxal - importanta regionalizarii si a abordarilor regionale. Din aceasta perspectiva, care ar fi regiunile de interes pentru Romania si cat de bine sunt acestea structurate?Este vorba, evident, de vecinatatea Romaniei: pe de o parte, statele membre ale Uniunii Europene, pe de alta parte statele aflate in imediata proximitate, in ceea ce noi numim regiunea extinsa a Marii Negre. Nu exista un consens al statelor din regiune cu privire la conceptul de "regiunea extinsa a Marii Negre", la problemele comune, prioritatile si perspectivele sale. Cu toate acestea, Romania incearca sa promoveze un parcurs european comun si un efort de cooperare in sprijinul aspiratiilor de integrare a unor tari cum ar fi Republica Moldova, Georgia sau Ucraina. Este un punct de plecare, efortul de structurare si de atragere a atentiei comunitatii internationale asupra problemelor acestei regiuni sunt procese in curs de desfasurare. De asemenea, suntem parte a Organizatiei Cooperarii la Marea Neagra, a carei presedintie o vom detine in curand, si a carei activitate trebuie valorificata pe toate planurile; OCEMN este un cadru de cooperare deja institutionalizat care poate aduce valoare adaugata proceselor din aceasta regiune.Uniunea Europeana la RascruceUniunea Europeana este o constructie regionala cu o lunga istorie. In aceasta istorie, evident ca au fost si momente "insorite", dar si momente de "umbra". Actualele dezbateri in jurul Constitutiei europene ascund in spatele lor probleme de fond in ceea ce priveste arhitectura viitoarei Uniuni Europene. Va rog sa sintetizati care sunt in opinia dumneavoastra problemele esentiale care nu sunt rezolvate in constructia Europei si care ar fi solutiile pe care le propune Romania?A devenit un loc comun, atat al analistilor dar si al liderilor europeni, afirmatia ca Uniunea Europeana se afla intr-un moment de rascruce. Sunt doua fenomene cu care se confrunta constructia europeana si care sunt reflectate in ultimele dezbateri in statele membre. Este vorba, pe de-o parte de armonizarea celor doua mari procese care caracterizeaza Uniunea Europeana, si anume: extindere versus adancirea integrarii, si pe de-alta parte despre dezbaterea privind rolul politic, economic, social, cultural si militar, daca vreti, al Uniunii in plan mondial. Ceea ce propune Tratatul Constitutional este in fapt un raspuns la aceste dileme care confrunta Uniunea Europeana de o buna perioada. Astfel, Uniunea trebuie sa gaseasca un echilibru intre extinderea sa dincolo de granitele pe care le va avea dupa 2007, odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei, si adancirea procesului de integrare, premisa fara de care Uniunea va fi condamnata sa ramana un actor relevant exclusiv din punct de vedere economic. Ori, asa cum multi decidenti europeni au subliniat, Europa poate si trebuie sa-si depaseasca conditia de piata unica, prospera desigur, dar limitata ca impact pe plan mondial. In opinia mea, nu este atat o problema de definire sau redefinire a rolului si semnificatiei proiectului de constructie europeana, ci de a gasi raspunsuri coerente, eficiente, transparente si, imi permit sa adaug, relevante din punctul de vedere al cetateanului european, la nivelul Uniunii Europene la marile dileme europene.Tratatul de la Nisa cuprinde si RomaniaIn perioada ce a urmat respingerii, prin referendum, in Franta si Olanda a Tratatului constitutional european a fost foarte des invocata sintagma "criza a Uniunii Europene". Impresia ca respingerea Tratatului European, in Franta sau Olanda, va conduce la un blocaj institutional insurmontabil al UE este falsa. Europa beneficiaza de un Tratat care stabileste regulile sale de functionare, este vorba desigur despre Tratatul de la Nisa. Mai mult, Nisa stabileste regulile de functionare pentru o Uniune cu 27 de membri, adica pentru o Uniune cu Romania si Bulgaria. Decizia Consiliului European de vara de la Bruxelles, la care am participat, marcand astfel prima participare a Romaniei in calitate de observator activ, a decis, prin vocea sefilor de stat si de guvern din statele membre, ca este necesara o perioada de reflectie privind viitorul procesului de ratificare a Tratatului Constitutional. Aceasta decizie este gresit caracterizata ca insemnand un blocaj al Uniunii. In opinia mea, dupa reactiile pe care le-am observat la Summit-ul de la Bruxelles, liderii europeni manifesta o mare deschidere pentru gasirea unor solutii de continuare a consolidarii constructiei europene. Lunga istorie a constructiei europene, invocata de dumneavoastra, ne indica un fapt de necontestat: Uniunea Europeana s-a confruntat si in trecut cu dificultati sau blocaje relative pe care a stiut sa le depaseasca, prin vointa politica exemplara a liderilor europeni, care au constientizat importanta proiectului european de unificare si l-au situat deasupra unor controverse de moment sau context.In ceea ce priveste solutiile Romaniei pentru problemele cu care se confrunta Uniunea Europeana in acest moment, cred ca cel mai bun raspuns il constituie pozitia pe care am adoptat-o cu prilejul dezbaterilor de la recentul Summit european. Astfel, Romania, alaturi de Bulgaria si de cele 10 noi state membre, si-a afirmat disponibilitatea de dialog si compromis in vederea atingerii unei intelegeri in ceea ce priveste marile teme europene, perspectiva financiara si Constitutia Europeana. Romania nu va fi un actor pasiv in Uniunea Europeana, si ma refer aici si la perioada ce precede aderarea efectiva la 1 ianuarie 2007. Vom contribui activ la marile dezbateri europene si vom lucra alaturi de partenerii nostri pentru gasirea celor mai bune solutii pentru aprofundarea constructiei europene.La inceperea mandatului dumneavoastra ati precizat ca prioritate pentru politica externa a Romaniei cooperarea in zona Marii Negre.Sunt multe moduri de a defini zona Marii Negre, incepand de la aspectul geografic, socio-economic, ecologic sau geo-politic. Cum definiti dumneavoastra zona Marii Negre si care sunt principalele caracteristici pe care le aveti in vedere?Am sa ma repet cumva si o sa va spun ca este vorba de vecinatatea estica a Romaniei, adica frontiera directa a comunitatii euro-atlantice largite: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, Turcia, Bulgaria. Este punctul de intersectie strategica a Europei cu Asia Centrala, a spatiului Comunitatii Statelor Independente cu Orientul Mijlociu largit. O regiune eterogena, complexa, dar cu relevanta directa pentru comunitatea euro-atlantica, atat din punct de vedere politic si economic, cat, mai ales, din punctul de vedere al riscului de securitate pentru Europa, derivat din existenta conflictelor inghetate, a criminalitatii transfrontaliere.Zona Marii Negre are o lunga istorie si, in opinia multor istorici, reprezinta un leagan al civilizatiei omenirii, fiind zona de lansare a religiilor, filosofiilor sau cunostintelor ori chiar o confluenta a unor circuite comerciale importante. Care sunt, in opinia dumneavoastra, valorile cu care in prezent zona Marii Negre poate contribui la dezvoltarea viitoare a societatii umane?Consider ca principalele atuuri ale regiunii extinse a Marii Negre sunt, in primul rand, resursele umane si naturale de care dispune. Nu cred ca trebuie sa mai insist asupra resurselor naturale, asa ca voi mentiona capitalul uman impresionant de care dispune fiecare stat din aceasta regiune. Oamenii si, mai ales, dinamismul de care dau dovada constituie, totusi, singurul capital inepuizabil al acestei regiuni. Valorile vor fi create de acestia.Conflictul din Transnistria solutionat pe cai diplomaticeIn acelasi timp, zona Marii Negre mosteneste o istorie de confruntari care au condus la cristalizarea unor focare de instabilitate. Care sunt solutiile pe care Romania le propune pentru prevenirea si administrarea conflictelor din zona?Nu poate fi vorba de "administrare" a conflictelor din zona! Conflictele din regiune, asa numite "conflicte inghetate", cum ar fi cel din Transnistria, trebuie solutionate. Prin dialog si negociere trebuie sa gasim solutii acceptabile pentru toate partile implicate, dar mai ales, solutii care sa respecte si sa aplice standardele internationale in domeniu. Focare de instabilitate mi se pare eufemistic spus pentru surse de trafic ilegal - arme, fiinte umane, droguri - sau pentru criminalitate organizata. Solutiile pe care le propune Romania sunt solutii de tip european. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului si a statului de drept - doua principii fundamentale usor de spus, dar greu de transpus in practica. Prevenirea aparitiei unor noi conflicte - dialogul, negocierile intre parti, buna vecinatate si cooperarea consolidata. Ancorarea europeana si euro-atlantica a statelor din regiune va elimina posibilitatea de a avea conflicte intra sau inter-statale. O solutie europeana echitabila va conduce la abordari europene ale pozitiilor distincte.Comunitatea academica reprezinta un potential factor care sa promoveze si sa initieze cooperarea in aceasta zona. Care sunt asteptarile dumneavoastra si sugestiile in privinta implicarii comunitatii academice in promovarea cooperarii regionale?Cooperarea regionala reprezinta in viziunea noastra de politica externa unul din instrumentele principale pentru atingerea obiectivului de integrare europeana la scara regionala. Integrarea europeana in sine este un obiectiv asumat de intreaga societate si ca atare cred ca fiecarui palier al acesteia ii revine un rol de jucat. Cu alte cuvinte, si comunitatii academice si stiintifice.Dimensiunea academica este deja prezenta in ceea ce denumim pe scurt cooperarea economica la Marea Neagra. Ma refer, desigur, la Secretariatul International Permanent al Retelei Universitatilor de la Marea Neagra, care are sediul in Romania, si la Centrul International pentru Studii ale Marii Negre, cu sediul la Atena. Ambele foruri academice, de un real prestigiu in lumea stiintifica, numara nume sonore de cercetatori din Romania.Doresc in primul rand ca programele universitare din domeniul relatiilor internationale, oferite de centrele universitare in general si de cele doua institutii mentionate, in special, sa promoveze in randul studentilor cultura cooperarii regionale, atat sub aspect teoretic, cat si practic. Voi continua sa incurajez dezvoltarea de programe care sa favorizeze interactiunea la nivelul tinerilor din statele riverane Marii Negre sau din arealul geografic din care facem parte. De asemenea, consider ca institutiile academice ar trebui sa-si dezvolte intr-o mai mare masura trasatura de centre de reflectie, pentru a contribui in plan conceptual la strategiile de cooperare regionala care sunt in genere apanajul palierului guvernamental.In Romania sunteti cunoscut drept o persoana care sprijina efectiv tinerii. Ati colaborat multi ani cu tineri, cunoasteti indeaproape comunitatea studentilor si de multe ori ati pariat pe creativitatea si dorinta de afirmare a acestora. Cum credeti ca ar putea sa fie atrasi studentii in dinamizarea cooperarii in zona Marii Negre?Tinerii reprezinta o resursa inca insuficient valorificata in planul cooperarii regionale. Prin dinamismul caracteristic varstei si usurinta cu care intra in contact unii cu altii, tinerii ar trebui sa constituie o optiune principala atunci cand se vorbeste de promovarea imaginii unei tari in strainatate.Doresc sa fac legatura cu intrebarea precedenta, pentru ca un scop al schimburilor de studenti ar putea fi promovarea valorilor de cultura si civilizatie ale propriei tari si dezvoltarea de programe de cooperare in domenii de interes comun. In vederea favorizarii contactului intre tineri, cred ca s-ar putea multiplica numarul de burse acordate de autoritati pentru studentii straini, in acest caz pentru cei provenind din regiune, sau s-ar putea infiinta sectii sau universitati comune de exemplu Centrul BRIE de la Giurgiu-Ruse, la initiativa comuna a Romaniei si Bulgariei.De asemenea, consider ca ar fi utila incurajarea asocierii studentilor si tinerilor in organizatii neguvernamentale, cu vocatie de cercetare sau informare/documentare, si atragerea lor in eforturi colective de reflectie pe tema dezvoltarii cooperarii regionale.Sunteti un om al marii si cunoasteti din proprie experienta frumusetile si in acelasi timp marile probleme ale acesteia, cum ar fi poluarea si dezastrele. In calitate de Presedinte al Romaniei, ati accepta sa va implicati in materializarea unei initiative a Retelei Universitatilor de la Marea Neagra, respectiv dezvoltarea unui sistem si a unui amplu program regional de prevenire si management al dezastrelor?Bineinteles. Astept cu mare interes propuneri concrete pe aceasta tema. In calitatea mea de presedinte al Romaniei doresc sa stimulez eforturile dumneavoastra in directia managementului de succes al Marii Negre si al resurselor de care dispune. Voi fi un avocat constant al oricarei initiative menite sa combata poluarea si dezastrele. Sugestia pe care as face-o se refera la eventuala colaborare cu experti pe problematici similare ale Marii Mediterane sau Marii Baltice.