Marian Iordache „Platim rata la banca si apoi ne gandim la ce avem nevoie"

Deşi a declarat că gradul de îndatorare al Primăriei Medgidia este de peste 30%, primarul municipiului are în derulare o serie de proiecte importante pentru comunitate

De profesie inginer, actualul edil al oraşului Medgidia, liberalul Marian Iordache, a acumulat şi o vastă experienţă în administraţie.
Din 1991 până în 2004 a fost viceprimarul municipiului. Următorii patru ani a îndeplinit funcţia de director comercial în cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, iar în 2008 a devenit primarul Medgidiei.

Care este sursa predominantă de venit a primăriei pe care o conduceţi?
La ora actuală, veniturile proprii sunt asigurate din două surse importante: pe de-o parte, din taxele şi impozitele de la agenţii economici, pe de altă parte, din cele de la populaţie. Aş spune că toate aceste surse nu sunt valorificate suficient, Medgidia neavând un plan cadastral. Încă mai sunt zone de proprietate necunoscute pentru noi, neînregistrate în listele primăriei. Şi pentru asta am pornit un proiect. Avem în derulare un proiect transfrontalier cu localitatea Silistra, din Bulgaria. Şi ei, şi noi avem nevoie de acest plan cadastral şi sperăm să-l realizăm cu finanţare europeană. Pe lângă cele două surse de venit, o sursă importantă o constituie valorificarea bunurilor pe care le are municipiul Medgidia. Este vorba, în special, de terenuri, şi aici sunt două mari potenţiale furnizoare de resurse. Pe de o parte, terenul care a fost alocat pentru parcul industrial, iar pe de altă parte, o unitate militară care acum este în conservare. Sunt 26 de hectare cu terenuri şi clădiri, care aparţin Ministerului Apărării, dar nu sunt utilizate. Am făcut demersuri pentru a obţine această unitate militară şi, o dată ce o vom obţine, vom transforma clădirile Armatei în diverse obiective: locuinţe, cămin pentru vârstnici, unitate socio-medicală şi, de asemenea, vom crea posibilitatea ca tinerii din Medgidia să se poată stabili acolo. O resursă importantă o reprezentau şi sumele de echilibru primite de la bugetul statului, însă în 2007 s-au raportat greşit veniturile bugetului, şi Medgidia a pierdut în fiecare lună 11 miliarde de lei vechi.

Care sunt primii trei mari contribuabili ai localităţii?
Lafarge, Fruvimed şi IMUM, în această ordine. Lafarge este şi un contribuabil serios, în sensul că-şi plăteşte toate taxele şi impozitele. IMUM a reuşit să-şi plătească, la sfârşitul anului trecut, toate taxele şi impozitele, şi restanţele, şi pe cele curente, iar acum este în ordine. În prezent au de plată în jur de 3 miliarde de lei vechi. Ar trebui să facă plata până pe 31 martie, iar ei nu au banii pentru salarii. Îmi închipui că nu vor plăti la timp. Cât despre Fruvimed, societatea este într-un blocaj total. Se schimbă managementul din doi în doi ani, se dau în judecată unul pe altul şi au o datorie imensă către buget, în jur de 17 miliarde cu penalităţi şi majorări, şi nu-i văd în stare să plătească.
Avem şi persoane fizice care vor contribui consistent. Este vorba despre două persoane care au cumpărat terenuri înglobate în parcul industrial. O dată cu aprobarea PUZ-ului, acele terenuri intră în intravilan şi acele persoane vor contribui semnificativ, pentru că au în jur de 300 de hectare împreună.

Cum vă veţi îndeplini promisiunile făcute în campanie, în condiţii de recesiune?
Greu. Pentru mine a fost surprinzătoare situaţia financiară pe care am găsit-o. Împrumuturi la bănci în valoare de 404 miliarde, obligaţiuni municipale în valoare de 21 de miliarde, o datorie curentă de vreo 4,4 milioane de lei noi, adică 44 de miliarde de lei vechi către diverşi furnizori, iar celelalte la bănci. Avem credite la Eximbank şi la BCR. Creditele au fost luate pentru două obiective: modernizarea centralelor termice, în special a celor pe gaz, obiectiv care mi se pare valabil, dar şi pentru asfaltarea drumurilor. Or asfaltare pe credit înseamnă o gaură în buget pe care trebuie să o acoperi. Din drumuri nu-ţi vin bani, nu se întorc resurse. Va fi foarte greu să-mi îndeplinesc promisiunile. Printre proiectele pornite anterior, din mandatul lui Dumitru Moisescu, se numără şi parcul industrial. Pe 26 vom intra în şedinţă să-l aprobăm şi reprezintă, din punctul meu de vedere, un potenţial de resurse.

De unde veţi atrage fonduri, având în vedere că multe venituri proveneau până acum şi din tranzacţii imobiliare, iar piaţa imobiliară este blocată în momentul de faţă?

În primele şase luni am reuşit să vând două terenuri. Unul pentru amplasarea unei staţii de asfalt. A fost un cumpărător de la Bucureşti - Tehnologica Radion - care a cumpărat un teren de aproximativ trei hectare, pe care a realizat o staţie modernă de asfalt. Toţi banii pe care i-am încasat din terenul respectiv i-am dat însă la Fisc. Pentru că Moinescu s-a judecat cu Fiscul timp de un an şi jumătate. Fiscul a câştigat procesul şi a venit cu executare silită, şi a trebuit să dau toată suma încasată pe terenul acela. Dacă Moinescu ar fi fost înţelegător în 2007, plătea şapte miliarde. Aşa am plătit 16 miliarde după proces.
Al doilea teren a fost vândut către Lafarge, care va realiza la Medgidia cel mai mare siloz de ciment din Europa. Aveau nevoie de terenul acesta, întrucât este amplasat undeva în spatele fabricii şi voiau să realizeze o extindere.

Câţi bani europeni aţi accesat până acum şi care sunt proiectele realizate cu ei?
Am semnat proiecte şi am primit avans pentru trei. Valoarea totală este de 1,4 milioane de euro. Cele trei proiecte sunt cu finanţare europeană pentru rromi şi se referă la construirea de locuinţe, infrastructura pentru acestea şi consiliere în vederea calificării persoanelor de etnie rromă. Am finalizat un proiect început de vechea administraţie, şi anume colectarea selectivă a deşeurilor, a cărui valoare este de 800.000 de euro, din care aproximativ 200 de mii au fost aduşi în perioada mandatului meu.

Câte proiecte cu fonduri post-aderare aţi reuşit să depuneţi?
La proiecte de infrastructură, avem unul de şapte milioane de euro pentru asfaltarea drumurilor. În momentul acesta sunt şapte proiecte la care am finanţare deschisă. Voi depune la Agenţia de Dezvoltare Regională şi celebrul PIDU - Planul de Integrare şi Dezvoltare Urbană, Axa 1, proiect care încă nu s-a finalizat. Acesta reprezintă cel mai bun proiect pe care puteam să-l depun pentru Medgidia. Este vorba de reamenajarea din punct de vedere urbanistic a zonelor de nord şi de vest ale oraşului. Aproximativ 40% din oraş intră în acest program şi se referă la repararea podului rutier, reamenajarea tuturor staţiilor de transport în comun, reabilitarea iluminatului public în zonele nord şi vest, asfaltarea străzii Vâlcelelor şi reamenajarea Parcului Central. Termenul de depunere este 31 martie. Pe 26 avem şedinţa de consiliu în care aprobăm documentaţia de finanţare, partea noastră de contribuţie şi toate studiile de fezabilitate pe care le avem în cadrul proiectului. Pe lângă partea de urbanism, avem şi un mic proiect privind prevenirea criminalităţii. Este vorba despre amplasarea a 50 de camere de luat vederi în 50 de puncte ale municipiului, potenţiale zone de conflict.

Primăria şi Consiliul Local au început să resimtă criza?
Da, au început să simtă criza. Deja am fost anunţaţi că o firmă a disponibilizat o sută de oameni. Este vorba despre Miniera Medgidia, care se ocupă cu extragerea de material de carieră şi procesarea caolinului. Cum se resimte criza?! De prin decembrie şi până acum, nu au mai fost disponibile locuri de muncă pe piaţă, nici la agenţia din Medgidia, nici la cea din Constanţa. Pe de altă parte au început disponibilizări, şi acest lucru înseamnă venituri mai mici şi la bugetul local.

Când credeţi că vom depăşi această criză?
Eu aveam speranţa că este o chestiune de moment şi am trăit cu această speranţă câteva luni. Părerea mea este că în 8-10 ani de acum înainte. Redresarea economică va fi cumplit de greu de făcut. Nu văd acum un plan foarte clar pentru România. Se vorbeşte foarte mult că vor fi bani pentru investiţiile mari: drumuri, ape.

Care este gradul de îndatorare al primăriei?
Raportat la veniturile din 2007 - 2008, gradul de îndatorare este undeva la 30%. Dacă e să fim sinceri, este peste.

Ce să înţeleagă locuitorii? Este un lucru rău sau nu chiar atât de rău?
Este groaznic. Pentru că banii pe care îi vom avea se vor duce întâi către bancă şi apoi către alte priorităţi. Or cetăţenii aşteaptă să vadă de la Primărie şi de la Consiliul Local întâi acţiune şi apoi plata altor obligaţii. La noi, prima chestiune, lună de lună, este rata la bancă şi abia apoi ne gândim la ce avem noi nevoie.

{mos_ri:Marian Iordache}