Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:56 15 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu cu deputatul Florin Gheorghe „A fost votată modificarea Legii urbanismului şi ne putem aştepta la surprize neplăcute din partea Consiliului Local sau a primarului”

ro

13 Jun, 2013 00:00 1870 Marime text
Deputatul PDL Florin Gheorghe susţine că primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, n-ar trebui să se mai plimbe prin ţările din lumea a treia, ci ar trebui să frecventeze, mai degrabă, staţiunile din ţări comparabile cu România. Parlamentarul constănţean este de părere că, în pofida numărului mare de turişti, staţiunea Mamaia a involuat, în loc să evolueze.
 
Aţi susţinut, recent, o declaraţie politică despre ceea ce d-voastră aţi numit „banii negri care circulă în economia locală constănţeană, în special în Mamaia”. Aveţi exemple concrete?

Declaraţia politică pe care am făcut-o, am făcut-o în urma unei emisiuni pe care am văzut-o la un post naţional de televiziune şi unde era invitat primarul Constanţei, Radu Mazăre, care a afirmat că pe el nu-l interesează de unde vin banii şi dacă sunt bani negri, pe el îl interesează să se investească în Mamaia. Acest lucru m-a deranjat pentru că, dacă el este de acord cu investitori dubioşi în oraşul nostru, eu nu accept să avem traficanţi de droguri care să investească în turismul românesc sau oameni care eludează bugetul de stat într-o zonă a ţării, să vină să investească aici. Cu siguranţă vor face asta şi aici şi nu cred că bugetul Constanţei va avea de câştigat prin aceste investiţii.
Nu am exemple concrete, m-am legat doar de afirmaţia primarului municipiului Constanţa. Venind din partea unui primar, această declaraţie ar putea suna încurajator pentru persoanele care încalcă legea.

Credeţi că există premisele unui mediu care ar favoriza un astfel de fenomen?

Asta este şi ideea pe care am susţinut-o anterior, anume că dacă un primar face astfel de declaraţii, investitorii care încalcă legea s-ar putea simţi protejaţi investind în staţiunea Mamaia. Să sperăm, totuşi, că nu vor exista premisele pentru favorizarea unui astfel de fenomen în Constanţa. În orice caz, noi, ca opoziţie locală, vom fi foarte atenţi şi pe viitor atât la declaraţiile primarului, cât şi la acţiunile pe care acesta le va întreprinde, pentru a stopa din timp eventuale derapaje.

De ce aţi semnalat această problemă acum şi nu atunci când eraţi consilier în Consiliul Local Municipal Constanţa?

În momentul în care eram consilier local, această problemă nu era în atenţia opiniei publice şi nu se discuta despre astfel de termeni. În perioada mandatului meu de consilier, 2008-2012, Ministerul Dezvoltării şi Turismului era condus de colega mea de partid, doamna Elena Udrea, care a fost foarte atentă cu activităţile şi investiţiile derulate în staţiunea Mamaia. În acea perioadă, modificându-se câteva legi, ca Legea Urbanismului, spre exemplu, şi atacându-se în instanţă Planul de Urbanism Zonal al staţiunii Mamaia, care a fost astfel blocat, dar şi datorită Inspectoratului de Stat în Construcţii care a acţionat pentru demolarea unor construcţii ilegale din staţiune şi de pe plajă, problemele cu care se confrunta staţiunea au fost unele rezolvate, altele ţinute sub control. Astfel, în acea perioadă nu puteam vorbi despre anumite investiţii care să ridice semne de întrebare sau care să fie în afara legii.
De ieri, a fost votată în Parlament modificarea Legii urbanismului, Legea 350, şi de la data de 11 iunie ne putem aştepta la tot felul de surprize neplăcute din partea Consiliului Local sau a primarului, care vor aviza pozitiv anumite investiţii, atât în Mamaia, cât şi în Constanţa.
 
Referindu-se la felul cum arată staţiunea Mamaia de când el este primar, Radu Mazăre a declarat că ar trebui să i se ridice o statuie. Cum comentaţi?

Dacă domnul primar Radu Mazăre se plimbă foarte des prin ţări din lumea a treia, Mamaia, prin comparaţie cu staţiunile din acele zone, este considerată o perlă. I-aş fi recomandat domnului primar să mai viziteze şi staţiuni consacrate din ţări comparabile cu România, precum Muntenegru, Croaţia şi cred că dacă ar vizita acele staţiuni s-ar gândi de două înainte de a vorbi despre ridicarea unui statui. Din punctul meu de vedere, staţiunea Mamaia nu arată aşa de bine cum crede dânsul. De când a preluat Mazăre Primăria Constanţa, cred că staţiunea a involuat, nu a evoluat, chiar dacă numărul de turişti a crescut. Urbanistic şi arhitectural, nu putem spune că staţiunea Mamaia arată foarte bine.
 
Citiţi întregul interviu în ediţia online a cotidianului ZIUA de Constanţa.
 
Care credeţi că sunt punctele critice ale staţiunii şi, în general, ale litoralului românesc?

Cel mai mare minus al staţiunii Mamaia şi, în general, al litoralului românesc este faptul că oferim doar cazare. Uneori, destul de scumpă această cazare. În comparaţie cu alte staţiuni, de exemplu, de pe litoralul bulgăresc, staţiunile noastre nu oferă prea multe alternative de petrecere a timpului liber, în afară de plajă. Pentru că tot vorbim de plajă, dacă până acum câţiva ani litoralul românesc se putea mândri cu o plajă superbă, aproape unică în Europa, datorită lăţimii şi calităţii nisipului, astăzi, din cauza nepăsării guvernelor de până acum, dar şi a administraţiilor locale, am ajuns să avem zone, chiar în Mamaia, unde nu mai există plajă. Asta pentru că marea a înaintat până la faleză.

O altă declaraţie politică pe care aţi susţinut-o recent l-a vizat pe George Pufan, nominalizat la Curtea Europeană de Conturi. De ce nu sunteţi de acord cu nominalizarea sa?

Nu sunt de acord cu nominalizarea domnului George Pufan, pentru că eu nu cred că are pregătirea necesară pentru ocuparea unei funcţii de o asemenea importanţă (a făcut Studii Economice la vârsta de 53 de ani, la o facultate dubioasă din Galaţi), fiind practic reprezentantul ţării noastre într-un organism de control al Uniunii Europene. Nu cunoşteam această problemă, dar în urma apariţiei în presă a unor articole legate de această numire, am putut să mă documentez mai bine pe marginea CV-ului domnului Pufan şi a trecutului acestuia şi am observat că nu are pregătirea necesară şi nici calităţile necesare pentru a fi recomandat. Cred că erau oameni mult mai bine pregătiţi decât domnul Pufan, oameni care meritau să fie propuşi pentru această funcţie, însă USL-ul ne demonstrează că nu contează pregătirea şi munca depusă până acum, ci contează carnetul de partid şi relaţiile pe care le ai în Guvern.

Ce demersuri aţi făcut pentru modificarea Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, pentru că aveaţi nişte nemulţumiri legate de modul de validare a mandatelor consilierilor locali?

La modificarea Legii 215 lucrez împreună cu un coleg jurist şi vizăm, în primul rând, prin această modificare, validarea mandatelor de consilieri locali, deoarece au fost foarte multe probleme, nu numai în judeţul Constanţa, ci şi în alte judeţe privind validarea mandatelor consilierilor, indiferent de culoarea lor politică. Nu mi se pare normal ca un consilier local care a fost ales de cetăţeni să fie votat în cadrul unei şedinţe de constituire de către ceilalţi consilieri. În prezent, validarea mandatelor se face în ordine alfabetică, astfel că un consilier al cărui nume începe cu litera A este votat de un consilier care, alfabetic, ar fi mai la coada listei şi, deci, este încă nevalidat. Practic, este un paradox, pentru că un consilier nevalidat trebuie să valideze un alt consilier. Au fost cazuri când în şedinţa de constituire a consiliului local unde reprezentarea partidelor politice era foarte echilibrată, anumiţi consilieri nu au fost validaţi intenţionat pentru a se alege pentru funcţia de viceprimar o persoană agreată de acel grup de consilieri. Din acest motiv, am considerat că este normal să modificăm articolele din această lege şi validarea mandatelor de consilieri să se facă în acelaşi timp cu validarea mandatului de primar, de către judecător.
 
Câte iniţiative legislative aţi depus de la debutul mandatului parlamentar?

Până astăzi, am 18 iniţiative legislative, dintre care amintesc iniţiativa privind declararea zilei de 2 iunie ca Ziua Naţională a Adopţiilor, pe cea legată de falimentul personal al persoanelor fizice (domnul deputat Dănuţ Culeţu a venit cu ideea şi a insistat pentru promovarea unei astfel de legi), dar şi pe cea referitoare la declararea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Revenirii Dobrogei la ţara mamă, o idee foarte bună, demarată de senatorul Gigi Chiru şi susţinută de toţi parlamentarii dobrogeni.
 
Cum comentaţi adoptarea noii legi a referendumului, care reduce de la 50% la 30% pragul de prezenţă?

Consider că modificarea Legii referendumului, care reduce pragul de prezenţă la 30% este un atac asupra Constituţiei României, deoarece în Constituţie este specificat foarte clar că poporul este suveran. De aceea, sunt de părere că în problemele de interes naţional, sau de interes local, acolo unde au loc referendumuri, trebuie să se pronunţe majoritatea cetăţenilor cu drept de vot, adică 50% plus 1. În cazul în care prezenţa la vot este una scăzută, atunci trebuie să căutăm alte metode pentru ca cetăţenii să-şi exprime opinia. Aş fi de acord, în cazul referendumului, cu introducerea votului prin corespondenţă.
 
În ce relaţii mai sunteţi cu liderii judeţeni ai PDL Constanţa?

Din păcate, PDL Constanţa a rămas în doi lideri judeţeni: senatorul Gigi Chiru, preşedintele Organizaţiei Judeţene, şi deputatul Florin Gheorghe. Relaţia pe care o avem este o relaţie normală, chiar dacă în perioada desfăşurării Convenţiei Naţionale şi imediat după convenţie au fost anumite divergenţe de opinie, relaţia a fost una de respect reciproc. În prezent, e o relaţie normală. Cu ceilalţi colegi de partid am o relaţie foarte bună, deci nu au fost probleme. Pe zi ce trece suntem amândoi conştienţi că succesul Organizaţiei PDL Constanţa ţine de munca în echipă, iar această echipă trebuie mărită şi trebuie să încercăm să atragem între noi oameni de calitate din judeţ, pentru a putea continua proiectul politic al PDL Constanţa. În ceea ce priveşte organizaţiile locale din judeţ, am o relaţie foarte bună, atât cu preşedinţii, cât şi cu membrii de partid. Din acest motiv, în perioada următoare, fiindcă vine şi vacanţa parlamentară şi, deci, voi avea mai mult timp, mi-am propus să vizitez toate organizaţiile PDL din judeţ.
 
Cu toate că, întrebat dacă veţi pleca din PDL, ne-aţi declarat că astfel de informaţii sunt „tâmpenii”, „debarcarea” d-voastră din partid părea iminentă la un moment dat. Către ce formaţiune politică vă veţi orienta dacă, totuşi, plecaţi?

Informaţiile legate de plecarea mea din partid au apărut imediat după terminarea Convenţiei Naţionale când, dezamăgit de modul în care s-au desfăşurat alegerile şi de anumite suspiciuni care au planat asupra corectitudinii votului, am afirmat că mă gândesc serios dacă îmi mai pot desfăşura activitatea în PDL. Ulterior acestei afirmaţii apărute în presă, nu ascund faptul că am fost contactat de alte partide politice pentru a mă alătura acestora. M-am întâlnit cu deputaţi colegi de-ai mei care mi-au prezentat proiectele politice ale partidelor din care ei provin şi, din respect pentru ei, am acceptat dialogul, pentru că sunt un om deschis şi nu am nimic de ascuns. Dacă ar fi să plec din partid vreodată, ca doctrină aş pleca spre PNL, însă dacă ar fi să mă uit la echipele care se pregătesc să preia conducerea peste o scurtă perioadă de timp, aş alege PSD Constanţa.

Care credeţi că va fi soarta PDL-ului? În ultima perioadă partidul pare măcinat de divergenţele de opinie şi a început să se pună problema unor excluderi.

În acest moment, PDL-ul este în reconstrucţie. În fiecare organizaţie judeţeană s-a făcut un recensământ al membrilor, ca să vedem exact pe ce oameni ne mai bazăm. Uşor, uşor, observăm că divergenţele de opinie care s-au manifestat în partid în ultima perioadă încep să dispară, iar în ceea ce priveşte problema excluderilor din partid, în acest moment nu cred că mai este cazul să discutăm despre aşa ceva. Încet, încet toţi colegii au realizat faptul că doar împreună, într-o echipă sudată putem reuşi să creştem partidul în ochii electoratului. După Convenţia Naţională au existat anumite zvonuri potrivit cărora o parte dintre membrii PLD vor părăsi corabia şi se vor îndrepta către alte formaţiuni politice, însă după cum bine se vede, au fost doar câteva plecări izolate, gesturi făcute din motive personale şi nu din cauza unor conflicte apărute în interiorul partidului.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii