Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
06:43 25 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Picioarele platformei Atlas, furate de un fost ofiter de marina

ro

25 Feb, 2008 00:00 3233 Marime text
1203889055.jpg

S-au gasit vinovatii in cazul celor doua megafurturi din port

Sustragerea unei bucati din platforma de foraj marin Atlas a fost poate cel mai mare furt comis vreodata in Portul Constanta. Sa dezasamblezi picioarele unei bucati de platforma, pe care apoi sa le scoti din port fara ca nimeni sa vrea sa bage de seama este de domeniul incredibilului. Fapta a fost comisa in anul 2004 si, dupa ani de cercetari, politistii de la Transporturi au reusit sa dispuna inceperea urmaririi penale fata de cei vinovati. In luna august 2004, conducerea firmei Petrom a constatat cu stupoare ca o bucata din unitatea mobila de foraj marin Atlas fusese furata din Portul Constanta. Era vorba de subansambluri din oteluri speciale, depozitate pe insula din Portul Constanta Sud-Agigea, supranumita si "insula contrabandei". Patru tronsoane taiate din picioarele lui Atlas si doua punti metalice disparusera. Acestea fusesera demontate din "trunchiul" platformei deoarece Atlas urma sa plece pentru o lucrare in Grecia, dar era prea inalt pentru a putea trece prin stramtoarea Bosfor. Subansamblurile, cantarind aproape patru sute de tone, au fost taiate, transportate cu barje si descarcate, fara ca nimeni sa observe o asemenea miscare de trupe. Dupa ce dosarul s-a plimbat vreme indelungata intre diversele birouri ale Politiei Transporturi, in final a reusit sa ajunga la Parchet cu propunere de incepere a urmaririi penale. Anchetatorii au stabilit ca cel care sustrasese segmentele tronsoanelor terminale era Laurentiu Mihai Dinu, fost ofiter de marina si administrator al firmei SC Lavi Impex SRL. Laurentiu Mihai Dinu a inchiriat o barja si un impingator, cu ajutorul unor macarale a incarcat tronsoanele, apoi a facut comanda de o vola, care a incarcat picioarele lui Atlas in tiruri care fusesera "dotate" dinainte cu acte false de transport auto, fapta fiind pusa la cale in cele mai mici detalii. La fel, tirurile avea numere de inmatriculare false. In documente fierul vechi figura fiind vandut, mai departe, unei societati de profil din Giurgiu. In realitate, marfa nu a parasit niciodata incinta portului, fiind descarcata direct in dana 85, si apoi livrata la export. Ca sa se piarda, insa, urma, actele figurau ca fiind intocmite pe numele unei firme din Giurgiu, filiala a unei societati de valorificare a fierului vechi din Bucuresti. Este greu de crezut ca o astfel de manevra s-a putut efectua fara ca nicio autoritate din port sa se sesizeze.

S-au gasit autorii si in cazul silicomanganului

Al doilea furt de proportii a avut loc in iulie 2005, cand o barja apartinand companiei de navigatie fluviala Navrom Galati, incarcata cu minereu de ferosilicomangan, a disparut. La inceput s-au furat cantitati mici, pentru ca hotii testau. Furturile au inceput odata cu incheierea contractului de curatare a barjelor dintre CNFR Navrom si SC Spot Service SRL. Actionari la aceasta firma sunt Emilia si Ovidiu Zarnescu, prieteni ai lui Ioan Bucur, seful recent condamnat al Politiei Transporturi. Barja 561a disparut din dana 87, dar a reaparut in dana 97 din Portul Agigea. Hotii au rupt sigiliile, capacele de la cinci magazii au fost taiate si s-au furat 81 de tone de produs siderurgic. Si acest dosar a fost trimis procurorilor cu propunere de incepere a urmaririi penale, anchetatorii stabilind ca cel care pusese la cale lovitura era Constantin Chereches, liderul hotilor din cele trei camine de nefamilisti situate langa poarta 10. Caminele respective sunt burdusite de tot felul de indivizi adunati din toata tara care lucreaza pentru Chereches, furand din port de la cereale pana la motorina de pe barje. Parchetul a aprobat inceperea urmaririi penale, dar a dispus disjungerea cauzei si retrimiterea dosarului la Politia Transporturi, in vederea continuarii cercetarilor fata de celelalte persoane implicate.

Scris de: {autor}Olimpia CEARA{/autor}

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii