Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:42 22 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Iaşar Ismail zis Săceanu rămâne una dintre legendele Constanţei Cine l-a cunoscut, cine l-a condus pe ultimul drum (galerie foto)

ro

18 Feb, 2014 00:00 10443 Marime text
Odinioară un nume care stârnea în egală măsură teamă şi respect, Săceanu - pe numele adevărat Ismail Iaşar, în vârstă de 65 de ani - a fost condus ieri pe ultimul drum. El a fost înmormântat, în jurul orei 14.00, în cimitirul musulman de lângă Cimitirul Central din municipiul Constanţa. De altfel, în cimitirul musulman, familia Săceanu are un monument funerar. În urmă cu două seri, la priveghiul bărbatului a cântat, alături de lăutari, şi Adrian Minune.
 
Sute de constănţeni, printre care şi personaje ale căror nume sau porecle au ajuns adesea în atenţia opiniei publice, au asistat la funeraliile celui despre care se spune că, pe vremuri, făcea legea în Constanţa. Printre cei care i-au adus un ultim omagiu renumitului Săceanu se numără Mircea Alexandru, zis Mircea Oaie, fostul lider al Partidei Romilor, dar şi Nuredin Beinur - cunoscut în Constanţa, Mangalia şi capitală pentru afacerile sale mai mult sau mai puţin legale. În ce priveşte înmormântarea, care a avut loc ieri, şi evenimentele din ultimele zile, este de menţionat că până şi moartea cunoscutului personaj a avut ecou la poliţie: conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa a fost sesizată de medicii constănţeni care s-au ocupat de caz, aceştia reclamând că rudele defunctului au ridicat trupul neînsufleţit al lui Săceanu fără a avea acordul personalului de specialitate. Totodată, alte incidente au avut loc la funeralii, când emoţiile puternice le-au făcut pe mai multe dintre rudele lui Săceanu să leşine, fiind solicitată intervenţia echipajelor SMURD. Dincolo de afacerile mai mult sau mai puţin legale, un fapt este de necontestat: Săceanu rămâne una dintre legendele Constanţei.
 
Tradiţii funerare
 
Imamii susţin că Islamul nu vede în moarte un sfârşit, ci mai degrabă un început al vieţii de dincolo. Ce obiceiuri, ce tradiţii, ce practici funerare urmează însă musulmanii? Potrivit imamilor, ritualul funerar presupune susţinerea unei prime slujbe religioase acasă la persoana decedată. Ulterior, aceasta din urmă este dusă la cimitir, acolo unde are loc spălarea rituală, la care pot participă maximum cinci persoane, imami şi apropiaţi. După această spălare rituală (ce presupune, spun imamii, spălarea trupului până atunci când nu rămâne niciun loc neatins de apă), cel decedat este înfăşurat gol într-un soi de cearşafuri. Ultimul pas al înmormântării musulmane presupune, fireşte, coborârea în groapă, moment marcat de o altă slujbă specifică. În ceea ce priveşte implicarea femeilor în ritualul de înmormântare, imamii susţin că acestora nu le este interzisă participarea la eveniment printr-o reglementare religioasă anume, ci mai mult prin prisma tradiţiilor. Astfel, spun ei, dacă o femeie vrea să meargă alături de cortegiul funerar până la cimitir, o poate face. Totuşi, trebuie menţionat că acest din urmă aspect depinde şi de zona geografică în care trăieşte comunitatea musulmană.

Ti-a placut articolul?

Comentarii