Vicepremierul Oana Gheorghiu - „Statul trebuie să știe exact ce administrează, ce are de recuperat, ce trebuie închis și cine trebuie să răspundă“

Vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis pe pagina sa de Facebook că în ședința de guvern de astăzi, a solicitat sesizarea Corpului de Control al Prim-ministrului pentru verificarea exercitării atribuțiilor legale de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

De asemenea, a solicitat sesizarea Curții de Conturi pentru evaluarea activitatea acestei instituții.

Luna trecută, am solicitat AAAS situația completă a entităților pe care le administrează în numele statului român: participații, creanțe, proceduri judiciare - o radiografie a portofoliului. Am trimis spre completare un formular Excel, cu termene și formule de calcul.
Ce am primit înapoi a fost o scrisoare de șapte pagini cu istoricul legislativ al instituției începând din anul 1991, un formular completat parțial și explicația că furnizarea unei situații centralizate ar presupune - citez - „un volum enorm de muncă”, pentru că baza de date nu este actualizată din 2001.
Vorbim despre o instituție care administrează active ale statului de mai bine de 35 de ani.
Am analizat totuși datele pe care le-am primit. Iată ce arată ele:
[🟥] AAAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări - peste o mie de entități distincte.
[🟥] Din acestea, 520 sunt entități la care statul este creditor sau acționar.
[🟥] Dar pentru 438 dintre ele - adică 84% - AAAS nu a completat niciun câmp financiar.
Altfel spus:
[❌] nu știm cât datorează;
[❌] nu știm cât s-a recuperat;
[❌] nu știm care este expunerea statului.
Pentru 69% din întregul portofoliu, AAAS nu a raportat niciun demers instituțional.
Pentru aproape 870 de entități nu știm dacă AAAS a făcut ceva - sau nu a făcut nimic.

Din datele parțiale pe care a trebuit să le procesăm manual, rezultă o expunere de 2,765 miliarde de lei și sume recuperate de 206 milioane de lei. O rată de recuperare de doar 7,48%. Și aceasta e calculată pe datele disponibile. Cele reale sunt probabil și mai grave.
[🟥] 109 proceduri de insolvență depășesc 5 ani.
[🟥] 93 depășesc 10 ani.
[🟥] 30 depășesc 20 de ani.
În fiecare dintre ele, costurile de procedură se acumulează lunar - onorarii de practicieni, cheltuieli administrative - fără perspectivă realistă de recuperare.
Vreau să fiu clară: pe baza lipsei datelor, este imposibil de stabilit dacă s-a produs sau nu un prejudiciu. Și aceasta este, în sine, o constatare gravă.
Dincolo de cele două măsuri menționate la început, am cerut dispunerea unui audit independent, care să cuantifice exact ce s-a pierdut - creanțe prescrise, termene ratate, proceduri menținute fără sens economic. Al treilea pas, condiționat de audit este evaluarea oportunității menținerii AAAS în forma sa actuală.
Un stat serios nu poate administra patrimoniul public în această logică a haosului.
Nu poți pretinde disciplină, eficiență și responsabilitate în economie, dacă tocmai instituția care administrează creanțe și participații în numele statului nu poate prezenta rapid, clar și complet propria evidență.

Nu putem reforma serios statul dacă acceptăm opacitate, improvizație și proceduri care se prelungesc la nesfârșit fără rezultat.
Statul trebuie să știe exact ce administrează, ce are de recuperat, ce trebuie închis și cine trebuie să răspundă“ - transmite Oana Gheorghiu. 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.