Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
00:37 27 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Otrava din pahar

ro

06 Mar, 2007 00:00 2790 Marime text
1173127618.jpg

Sugarii si gravidele sunt foarte afectati din cauza concentratiei mari a nitritilor din apa potabila. In judetul nostru, exista numeroase locuri unde substanta se gaseste in sol, deci infesteaza panza freatica. Unele autoritati locale par a nu fi interesate de sanatatea populatiei si nu monitorizeaza sursele de apa de baut

In ultima perioada au aparut destul de multe cazuri de sugari intoxicati cu nitriti. Numai de la inceputul anului, cadrele medicale ale Spitalului Clinic Judetean de Urgenta s-au luptat pentru a salva vietile a trei micuti intoxicati cu substanta ce le poate fi fatala. Si poate parea banal, insa, boala copiilor nu vine din ingerarea sau inhalarea substantei, ci din apa potabila. Nitritii, care se regasesc si in alimente ca aditiv (E250), fac foarte rau, in special sugarilor si femeilor gravide. In judetul nostru, pe langa faptul ca primariile din foarte multe localitati nu monitorizeaza sursele de apa, se pare ca sunt si destul de multe locuri in care exista "depozite" de reziduuri ce infesteaza panza freatica cu nitrati. "Exista soluri ce contin nitrati de natura telurica, nu numai dintre aceia care sunt proveniti din dejectiile animalelor sau din cauza ingrasamintelor chimice. Problema este ca este foarte dificil sa stabilesti cauzele unei concentratii mai mare de nitrati din apa. Substantele astea nu sunt niste otravuri. Nitratii din apa sunt stabili, iar in contact cu anumite substante, se transforma in nitriti, care sunt mult mai concentrati si instabili. Sunt elemente ce se intalnesc si in alimente", explica dr. Luiza Caruceru, medic primar igiena mediului in cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Judetene Constanta. Aceasta mai spune ca una dintre cauzele numarului destul de ridicat de intoxicatii din ultimul timp este si faptul ca oamenii nu respecta normele de construire a fantanilor din curte. "O fantana este foarte greu de intretinut. Iar, daca este construita la cinci metri de hazna sau langa locul unde se cresc animalele, atunci este mult mai rau", mai spune reprezentanta ASPJ. Analizele costisitoare pun in pericol vietile copiilor Acest lucru este sustinut si de Mihaela Dinisov, directorul adjunct al autoritatii constantene. "Institutia noastra face analiza apei la sursele centralizate sau la fantanile comunale. Si atunci, numai cand ne cere primaria localitatii respective. Insa, in curtile oamenilor nu putem intra. Ei ar trebui sa ne ceara sa facem analiza. Trebuie sa recunosc ca, uneori, cand mergem in controale prin judet, mai facem noi analiza apei din fantanile gospodarilor, insa nu putem face pentru toti, pentru ca sunt analize destul de costisitoare", explica doctorul Dinisov. Pretul destul de mare al analizelor pare a fi si motivul pentru care unele primarii din judetul Constanta nu fac verificarea calitatii apei potabile. "Un test complet pentru o mostra de la o singura fantana costa 170 lei. Ganditi-va cate fantani sunt in unele comune. Autoritatile locale poate chiar nu isi permit. Pe de alta parte, in unele locuri este o saracie lucie. Si pentru oameni este foarte scump cateodata. Nu este un lucru bun, insa, din pacate, aceasta este situatia", recunoaste dr. Luiza Caruceru. Aceasta a mai spus ca, spre deosebire de sistemele centralizate de distributie a apei potabile, sursele locale (fantanile publice) sunt mult mai sensibile la contaminare si mai greu de adus la parametrii de normalitate prin tratare. Dr. Mihaela Dinisov explica faptul ca sistemele centralizate de distributie a apei potabile au fost un deziderat in vederea integrarii in Uniunea Europeana. "Am trimis catre primarii instructiuni in ceea ce priveste calitatea apei. Insa, din pacate, nu toate au raspuns apelului nostru", spune directorul adjunct al ASPJ. Agentii economici, neinteresati de calitatea apei O alta institutie care se ocupa de apele din judet este si Directia Apelor Dobrogea Litoral. Reprezentantii DADL spun ca monitorizarile din mai multe locuri din judet au scos la iveala depozite istorice de nutrienti. De asemenea, acestia mai explica faptul ca in anii secetosi, cantitatile de nitriti din sol sunt mult mai mari decat in cei ploiosi, cand substanta este semnificativ diluata si mai putin periculoasa pentru viata copiilor. Directia constanteana face, intr-adevar, monitorizari ale apei cu ajutorul laboratorului mobil pe care il detine, insa aceste verificari nu implica si apa de baut, actiune ce revine Autoritatii de Sanatate Publica. Pe lista institutiilor implicate in asigurarea puritatii apei de baut este si Agentia de Protectia Mediului, care ar trebui sa identifice sursele poluatoare. "Noi mergem in control cu cei de la APM, de la DADL, mergem sa vedem ce nu este in regula cu apa, in general. Spre exemplu, daca mor pesti pe Dunare, echipa inspecteaza sursa de poluare", spune Economu. De asemenea, acesta mai spune ca din cauza apelor reziduale de la complexele de crestere a animalelor, daca nu sunt bine gestionate, se ajunge la infestarea apelor cu nitriti. "Problema este mare. Nu se gestioneaza bine deseurile. Pamantul este coroziv, iar reziduurile ajung la panza freatica. Asa se polueaza apele cu nitriti", explica Stere Economu. Reprezentantul DADR mai spune ca agentii economici si comunitatea trebuie sa aiba grija de apa freatica si ca trebuie sa se ia masuri radicale pentru a se evita astfel de situatii, pentru ca se pune in pericol viata oamenilor si in special cea a copiilor. "O mare problema este si ca cei care au ferme in judet trebuie sa respecte normele de constructie a acestor crescatorii de animale. Trebuie sa aiba in vedere modul in care isi gestioneaza deseurile si dejectiile de la animale. Exista norme foarte stricte in aceste privinte insa, din pacate, la noi nu prea sunt respectate. Pe de alta parte, agentii economici trebuie sa isi includa in buget bani pentru analiza apei. Este un lucru normal", explica purtatorul de cuvant al Directiei de Agricultura. Se pare ca apa cu o concentratie mare de nitriti nu face rau numai copiilor, ci si animalelor. Stere Economu a povestit ca in urma cu ceva timp, mai multi vitei au murit din cauza intoxicatiei cu nitriti la o ferma din Mihail Kogalniceanu. Lista primariilor care nu monitorizeaza reteaua de apa potabila Dr. Luiza Caruceru, medic primar igiena mediului in cadrul ASPJ Constanta spune ca o parte dintre primariile localitatilor din judet nu monitorizeaza reteaua de apa potabila. Dintre comunele care au retea centralizata de apa potabila, cele care nu au grija de ceea ce beau locuitorii sunt: Baneasa (Negreni), Ghindaresti, Ion Corvin (Viile), Mihai Viteazu (Sinoe), Ostrov (Almalau, Bugeac, Esechioi, Galita, Garlita) Pantelimon de Sus, Pantelimon de Jos, Saraiu (Vulturu), Ciocarlia de Sus, Ciocarlia de Jos, Castelu (Nisipari), Aliman, Rasova, Cochirleni, Seimenii Mari, Seimenii Mici, Saligny, Mircea Voda, Satu Nou. Fantani nemonitorizate sunt in comunele Baneasa (Faurei, Tudor Vladimirescu), Dobromir (Cetatea, Lespezi, Padureni, Valeni), Lipnita (Candia, Carvan, Coslugea, Goruni, Izvoarele, Cuiugea), Nicolae Balcescu (Dorobantu), Ciocarlia de Sus, Aliman, Valeni, Florii, Rasova, Seimenii Mici, Dunarea, Saligny (Faclia), Stefan cel Mare, Mircea Voda. Cismele si izvoare nemonitorizate sunt in Dumbraveni. Boala albastra de fantana Cei mai afectati din cauza prezentei nitritilor in apei potabila sunt, in mod evident, sugarii. Daca sunt hraniti cu ceai sau mancare preparata cu apa de la fantana, poluata cu nitriti, efectele sunt imediat vizibile. "Din cauza lipsei oxigenului din sange, copiii devin cianotici, iar sangele lor capata culoare ciocolatie. Efectele imediate sunt destul de grave pentru ca, din cauza hipoxiei, creierul are de suferit. Din fericire, nu sunt efecte pe termen lung", explica medicul Corneliu Neagoe, seful sectiei Pediatrie I din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta. Pediatrul spune ca sugarul intoxicat cu nitriti are doua posibilitati: "ori moare, ori scapa". Intoxicatia acuta cu nitriti provoaca, la copil, hipoxie tisulara, afectiunea fiind cunoscuta sub numele de "boala albastra de fantana". Primele simptome sunt insuficienta cardio-respiratorie si cianoza severa, iar daca cei mici nu sunt tratati, se poate ajunge la deces. Tratamentul acestei afectiuni este vitamina C fiola, care poate fi inlocuita cu albastru de metilen steril. "La noi in tara, fiolele de vitamina C erau produse de Sicomed. Insa nu mai fac de ceva timp. Asa ca, din cauza ca ne lovim de cazuri de intoxicatii cu nitriti, trebuie sa apelam la alte solutii. Daca le administram un gram la mie de albastru de metilen, efectele sunt vizibile, iar copiii se descongestioneaza imediat. De asemenea, le mai putem face si o transfuzie partiala", explica pediatrul. Campofrio, pe lista poluatorilor Se pare ca o vina in marirea concentratiei de nitriti din sol o au si fermele care cresc porci in judetul nostru. Printre acestea se afla si cele doua crescatorii ale Campofrio, de la Sibioara si Fantanele. De asemenea, pe lista poluatorilor se pare ca se afla si complexul de porci Crin Suin din Pecineaga, dar si Movila Verde. "Daca nu isi pun la punct problemele de poluare, panza freatica de la lacul Tatlageac, ce alimenteaza statiunile Neptun, Saturn si Olimp va fi poluata", explica Stere Economu, reprezentantul DADR Constanta. De asemenea, Economu mai spune ca exista si complexe dezafectate de porci, dar si statii de epurare care infesteaza apa cu nitriti. Acestea se afla in localitatile Cobadin, Poarta Alba, Chirnogeni, Nisipari si Negru Voda. "Nu numai fermele de porci reprezinta un pericol, ci si cele de pasari si de bovine din Lumina si Tortomanu. Aceasta din urma polueaza lacul Tibrin", declara reprezentantul Directiei Agricole.

Scris de: {autor}Corina SAMOILA{/autor}

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii