Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:04 22 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Vasile Pârvan, părinte al arheologiei românești și explorator al Dobrogei

ro

26 Jun, 2023 00:00 1431 Marime text

 
  • Considerat a fi părintele arheologiei românești, Vasile Pârvan s-a născut la data de 28 septembrie 1882, în comuna Huruiești, județul Bacău
  • Vasile Pârvan și-a manifestat interesul față de arheologie și preistorie și istoria civilizației greco – romane. A organizat numeroase șantiere arheologice, dintre care cel mai important se află la Histria
  • Prin remarcabilele sale descoperiri, Vasile Pârvan a plasat Dobrogea pe harta arheologică europeană
 
Considerat a fi părintele arheologiei românești, Vasile Pârvan s-a născut la data de 28 septembrie 1882, în comuna Huruiești, județul Bacău.
 
Ducând o viață de arheolog, istoric, epigrafist și eseist, Vasile Pârvan a părăsit această lume înainte de vreme, la doar 45 de ani, în ziua de 26 iunie 1927.
 
El a urmat ciclul primar de studii la Berești (oraș din Galați) și liceul l-a făcut la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, între 1893 – 1900. S-a înscris apoi la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității București, printre mentorii săi numărându-se Nicolae Iorga.
 
După terminarea studiilor, Vasile Pârvan a devenit profesor la Universitatea din București. În anul 1919, a fost numit profesor de istorie antică la Universitatea din Cluj-Napoca.
 
A făcut parte din cercul de membrii corespondenți ai Academiei Române (1910) și în 1913 a devenit membru titular. De asemenea, a fost membru din mai multe academii și societăți științifice din străinătate.
 
Vasile Pârvan și-a manifestat interesul față de arheologie și preistorie și istoria civilizației greco – romane. A organizat numeroase șantiere arheologice, dintre care cel mai important se află la Histria. Totodată, a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice și monografii, cuprinzând un material documentar vast, valoros și util. El a demarat trei campanii arheologice la Histria, în urma căraora a scos la iveală zidurile fortăreței.
 
Prin remarcabilele sale descoperiri, Vasile Pârvan a plasat Dobrogea pe harta arheologică europeană. Împreună cu discipolii şi colaboratorii săi, a acordat o atenţie specială cetăţilor Tropaeum, Ulmetum, Capidava, Noviodunum sau Histria, iar săpăturile sale în zona veche a Constanței – unde a scos la iveală primele fragmente din zidul de fortificaţie, precum şi cele două porţi ale cetăţii antice Tomis - l-au determinat să susţină ideea că această parte a României este cea mai veche ţară romană. „Cu mult timp înainte ca dacii din Dacia să se facă romani, dacii din Dobrogea au început să vorbească latineşte, să se închine ca romanii şi să-şi facă oraşe şi sate romane“, susține el, în lucrarea „Începuturile vieţii romane la gurile Dunărei”. 
 
Vasile Pârvan a susținut și o activitate managerială. În anul 1910 a fost numit director al Muzeului Național de Antichități și a deținut această funcție până în 1926. În 1919 înființa Institutul de Antichități din Cluj-Napoca, iar un an mai târziu editura „Cultura națională”, unde a îngrijit mai multe colecții. El a avut un rol deosebit în crearea noii școli românești de arheologie.
 
Moștenirea sa a fost dusă mai departe de istoricii la a căror formare a contribuit. Amintim de nume ca: Vladimir Dumitrescu, Ion Nestor, Dionisie M. Pippidi, Gheorghe Ștefan, Radu Vulpe etc.
 
La 30 de ani după moartea lui, sculptorul Ion Irimescu a ridicat un bust în amintirea și în onoarea arheologului, ce este plasat în Constanța, în vecinătatea zidului de incintă a cetății Tomis.
 
Citește și:
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii