Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:03 16 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Sculptorul român Boris Caragea, cel care a adus Constanţei şi Dobrogei „Aruncătorul de disc“ şi „Monumentul Victoriei“

ro

11 Jan, 2019 00:00 996 Marime text
Boris Caragea s-a născut la 11 ianuarie 1906 la Balcic, în Bulgaria şi a decedat pe 8 august 1982, fiind un reputat sculptor român, dar şi membru al Academiei Române încă din anul 1955. „A cunoscut de timpuriu munca, mizeria şi umilinţele impuse de vechiul regim atât muncitorilor cu braţele, cât şi intelectualilor care înţelegeau să fie slujitori ai poporului”, spunea George Oprescu despre artist.
 
 
Viaţa sa a fost extrem de tumultuoasă, deoarece a rămas orfan de mic şi a trebuit să se întreţină singur. A făcut acest lucru, fiind muncitor portuar, barcagiu la Balcic şi pescar. Talentul său nativ de modelator în lut şi nisip  a fost însă încurajat de familia Storck, care l-a  trimis la studii de specialitate, astfel că între anii 1924 şi 1925 a luat lecţii de desen cu Hrandt Avakian, iar după un an a fost înscris la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. Ca profesori i-a avut pe marii Frederic Stork şi Oscar Han. Şi-a perfecţionat studiile cu Dimitrie Paciurea, lucrând doi ani în atelierul maestrului, după ce în anul 1932 câştigase bursa Paciurea.
 
Chiar dacă a vrut să renunţe la şcoală din pricina faptului că nu îşi permitea să le mai continue, Oscar Han l-a ajutat să-şi ia examenele din doi ani într-unul singur şi astfel Boris Caragea îşi definitivează studiile. În 1932, după absolvirea şcolii ce a avut ca lucrare de diplomă compoziţia cu tema „Izgonirea din rai” a obţinut bursa „D. Paciurea”, acolo unde s-a perfecţionat.
 
S-a făcut cunoscut încă din anul 1933, când a expus primele sale lucrări de sculptură mică la Salonul oficial, făcându-se remarcat prin construcţia volumelor şi fineţea modelajului. În anul 1934 a deschis o expoziţie ce cuprindea exponate de inspiraţie dobrogeană precum „Sfarmă-Lemne”, „Sfarmă-Piatră”, „Făt-Frumos luptând cu balaurul”, dar şi portretele compoziţionale „Pescarii”, „Dans dobrogean” şi „Femeia cu cobiliţă”.
 
O a doua expoziţie personală a avut loc în 1936, la sala „Dalles”, unde a expus lucrările „Sclav”, „Maternitate”, „Joc dobrogean”, „Dansatoare”, „Meşterul Manole”, „Cain”, „Pescar”. Opera lui Caragea a avut trei tipuri de abordări: portretul, prin „Portretul de pescar” şi „Macedoneanca”, subiecte cu tentă folclorică, reprezentate prin „Maternitatea”, şi subiecte cu caracter religios - „Patimile lui Christos”.
 
A reluat cu stăruinţă unele teme într-o tratare asupra căreia a revenit mereu, fiind vorba de „Victoria”, „Discobolul” şi „Tinereţea”. A expus la bienalele de la Veneţia, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Egipt, Franţa, Germania, Italia şi URSS, în anii 1954, 1956 şi 1964.
 
Boris Caragea a desfăşurat şi o intensă activitate didactică, devenind profesor la Catedra de sculptură a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti între anii 1949 şi 1974.
 
A fost desemnat preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici şi preşedintele Consiliului artelor plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. A fost distins cu premiul pentru sculptură al Ministerului Artelor în anul 1937 şi cu Premiul de Stat în anul 1951 şi 1954. A mai fost distins şi cu „Ordinul Muncii” şi „Meritul Cultural”. Un premiu deosebit pentru Boris Caragea a fost cel primit în anul 1962, acela de „Artist al Poporului”.
 
Creaţiile sale au avut o tendinţă spre monumentalitate, iar multe din operele sale au fost plasate în aer liber, în diferite oraşe din ţară şi din străinătate. Cele două faze de creaţie ale lui Boris Caragea au avut ca subiect scene religioase sau portrete, iar cea de-a doua l-a făcut pe sculptor un important reprezentant al realismului socialist, devenind şi sculptorul oficial al ideologiei comuniste, în care a crezut cu toată fiinţa lui, influenţat fiind şi de spiritul vremii de atunci.
 
Dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanţa, spunea despre Boris Caragea faptul că este un om valoros pentru Constanţa şi că datorită donaţiilor pe care le-a făcut a îmbogăţit patrimoniul cultural constănţean. „Boris Caragea era un om senin, foarte frumos şi generos, preocupat de direcţiile pe care le urma evoluţia artei contemporane”.
 
Fiind extrem de apreciat, Boris Caragea a primit numeroase cereri şi comenzi oficiale, pentru realizarea unor importante lucrări plastice. Din aceste cerinţe s-a născut sculptura „Durere”, monumentul „Aruncătorul de Disc” amplasat pe faleza din Constanţa, lucrarea „George Enescu”, şi reliefurile „Muzica”, „Monumentul Constanţei”. „Statuia lui Lenin”, ce a fost dezvelită la 21 aprilie 1960, a fost făcută de Caragea din bronz rezultat din topirea statuii ecvestre a regelui Carol.
 
Aşa cum am menţionat mai sus, Boris Caragea a adus un plus vieţii culturale constănţene prin sculpturile sale, iar una dintre cele reprezentative este lucrarea de for public „Victorie” din Parcul Primăriei, inaugurată în 1968. Acest monument a stârnit multe discuţii, deoarece era considerat ca fiind „comunist”, dar „Victoria” reprezenta de fapt o etapă din istoria noastră care nu putea fi ştearsă. Mai menţionăm şi Lucrarea de Artă Monumentală din faţa Complexului Comercial  „Perla”.
 
O altă lucrare realizată de Boris Caragea, amplasată în apropierea Sălii Sporturilor, este „Aruncătorul de disc”, inaugurată în anul 1960.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii