O nouă brățară dacică de aur braconată din zona Sarmizegetusa Regia a fost prezentată la Muzeul Național de Istorie a României. Constatări

O nouă brățară dacică de aur braconată din zona sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, recuperată de autoritățile române, a fost prezentată, miercuri, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), fostul manager al instituției muzeale Ernest Oberlander-Târnoveanu declarând că aceasta nu face parte din brățările urmărite până acum, ceea ce deschide un nou front de investigație, notează Agerpres.

'Comparând stocul de imagini din dosarele de anchetă desfășurate pentru celelalte brățări, am observat că ea avea doar trei spire complete și două jumătăți. Ceea ce ne-a permis să identificăm faptul că nu face parte din brățările urmărite până acum. Asta deschide un nou front de investigație, foarte important. Deci, această brățară, a paisprezecea, aparține unui grup pe care până acum nu l-am cunoscut. Mai mult decât atât, pot să vă spun că este o brățară brută. Ea nu a fost folosită de nicio persoană. În momentul în care era dăruită cuiva, brățara era adaptată la dimensiunile persoanei respective', a spus Oberlander-Târnoveanu.

În calitate de membru al echipei care a lucrat la recuperarea ei și ca autor al expertizei acestei brățări, descoperită în octombrie, pe perioada de final a mandatului acestuia, Oberlander-Târnoveanu a afirmat că, stilistic, artefectul se regăsește între brățările din grupul 1, 4, 6, 13.

'Brățara este 100% autentică', a precizat Târnoveanu, la finalul unei conferințe de presă dedicate recuperării celei de-a paisprezecea brățări dacice de aur descoperite ilegal în cadrul activităților de braconaj întreprinse în zona siturilor din patrimoniul UNESCO din zona Munților Orăștiei și exportate ilegal de pe teritoriul României în cursul anilor 2000.


'Aceasta pentru că este lucrată cu aceleași tehnici și aceleași unelte ca și celelalte brățări. Asta poate să se vadă cu ochiul liber, ca să zic așa, de către orice contraexpertiză. De asemenea, ea deschide o perspectivă pe care până acum nu am bănuit-o: activitatea ilegală de braconaj arheologic și export ilegal continuă', a spus fostul manager.

El a mai arătat că brățara cântărește 1.286,70 de grame.

'Este cea mai grea brățară recuperată până acum, dar în dosar avem informații despre brățări care cântăreau chiar și 1,5 kg. Ca reprezentare, brățara este polispiralică, are capetele decorate cu plăci, care se termină cu capete de dragon înaripat. În cazul brățării 14 este un dragon special, o combinație dintre o reptilă și un mamifer. Brățara are lungimea desfășurată de 1,81 m, fiind printre cele mai lungi dintre cele care au fost recuperate, cea mai lungă având 2,88 m, dar majoritatea au dimensiuni mai mici. Este lucrată cu aceeași tehnică și cu aceleași unelte ca și brățările recuperate până acum. (...) Modelajul seamănă mai degrabă nu cu tehnica bijutierilor, ci cu tehnica fierarilor. Deci, aurul era la curtea acestui rege care a comandat brățările - că fără îndoială este vorba de comenzi regale - în cantitate atât de mare, încât își puteau permite să facă piese masive, nu goale pe dinăuntru cum erau bijuteriile romane, grecești sau celtice', a spus Târnoveanu.

Fostul manager a mai informat că în acest caz, la decorare, mai întâi s-au făcut șapte palmete cu un poanson, despre care fostul manager a afirmat că este identic cu acela cu care s-au lucrat brățările 4, 9 și 13. Acest lucru este foarte important, pentru că arată că toate provin din același atelier, din grupul unui aceluiași meșter și constituie un element important în dovedirea autenticității piesei, în condițiile în care se înrudește cu alte piese, fie din punct de vedere stilistic, fie din punctul de vedere al amprentei lăsate de poanson.


Totodată, analizele făcute la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară 'Horia Hulubei' dovedesc că metalul este aliaj natural de aur, argint și cupru, materia brută rezultată din spălarea nisipurilor aurifere și din culegerea de pepite.

'Brățara datează din mijlocul celei de-a doua jumătăți a Secolului întâi înainte de Hristos și face parte din seria a doua de dezvoltare cronologică a artei metalelor prețioase la daci. Este, probabil, cea mai tipică bijuterie dacică, care îi deosebește pe daci de orice alte civilizații contemporane. Deci acest tip de brățări, ca și inelele, (...) sunt cele mai autentice și mai elocvente de bijuterii dacice. Nu au fost imitate niciodată în metale comune. Ele să găsesc doar în argint, argint aurit, dar niciodată în cupru sau în alte metale. Ceea ce dovedește că folosirea lor a fost foarte redusă ca timp, o generație, poate cel mult două', a adăugat Târnoveanu.

Procurorul Nadia Ciocoiu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, a dezvăluit faptul că brățara prezentată este o piesă necunoscută anterior autorităților.

'Fotografia sa nu figura în bazele de date internaționale, iar informațiile despre existența ei au devenit publice abia în momentul recuperării. A fost predată, relativ recent, de către un cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, care a cooperat pe deplin cu autoritățile, prin intermediul Poliției Române, în vederea predării piesei către Muzeul Național de Istorie', a precizat procurorul.

Ea a menționat că această recuperare 'se înscrie într-o linie de continuitate cu activitățile judiciare declanșate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia începând cu anul 2007, când autoritățile române, în cooperare cu experți internaționali, au reușit să obțină repatrierea primului lot de patru brățări dacice'.

'Aceste demersuri au constituit un moment de referință pentru modul în care România a început să abordeze sistematic problema braconajului arheologic și a traficului internațional de bunuri culturale. Până în anul 2013, eforturile autorităților judiciare, sprijinite de structurile de investigație ale Poliției Române și de colaborarea cu parteneri internaționali, au dus la recuperarea a încă nouă brățări, astfel că, până la momentul predării prezentei brățări, în colecția Muzeului Național de Istorie a României este regăseau 13 dintre cele 24 de piese cunoscute ca făcând parte din acest tezaur excepțional', a mai spus procurorul Nadia Ciocoiu.

Alături de managerul MNIR, dr. Ovidiu Țentea, amfitrionul evenimentului, au fost prezenți reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție Județeană Timiș și ai Inspectoratului General al Poliției Române, instituții care au colaborat la recuperarea prețiosului artefact.

Potrivit MNIR, până în prezent, s-au desfășurat numeroase operațiuni de recuperare și repatriere a unor bunuri de patrimoniu înstrăinate ilegal. Ca urmare a acestor acțiuni, Patrimoniul Cultural Național a fost reîntregit cu numeroase bunuri precum: brățări dacice regale din aur, podoabe dacice din argint, monede din aur și argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede grecești din aur de tip Lysimachos, unelte și arme din fier, două tabulae din bronz care conțin legile municipiului Troesmis (jud. Tulcea). 
 
 
Citește și
Muzeul Național de Istorie a RomânieiConferință de presă organizată pe tema recuperării brățării dacice de aur descoperite în cadrul activităților de braconaj din zona Munților Orăștiei