Lansare de carte a Prof. Univ Dr. Tasin Gemil Eveniment de anvergură culturală, istorică dar și cu valențe geopolitice!

• Tasin Gemil - Profesor Universitar la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca, istoric și fost deputat român în legislatura 1992-1996. A fost ambasador al României în Azerbaijan (1998 - 2003) și Turkmenistan (2004-2007).
• Tasin Gemil s-a născut pe 21 septembrie 1943, la Medgidia.
• A urmat studiile superioare la Iași. În anul 1970 devine cercetător la Institutul de Istorie și Arheologie ,,A. D. Xenopol" din Iași, urmând ca în anul 1976 să își obțină doctoratul în istorie.

  
Lucrarea „Tătarii - Relații cu otomani și români” este un compendiu bogat de date tipărit sub egida Presa Universitară Clujeană și editat de Institutul de Turcologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și susținut de Aurora Mamaia S.R.L. și de Asociația „Saladin Agiacai”



La eveniment au fost prezenți Dr. Ernest Oberlander - Târnoveanu - Directorul general al Muzeului Național de Istorie a României - București, pe Dr Ovidiu Cristea - Directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” de pe lângă Academia Română – București, Prof. Univ. Dr. Călin Felezeu de la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca și deasemenea Prof. Ekrem Gafar din Medgidia și bineînțeles amfitrionul Prof. Univ Dr. Tasin Gemil.
 
Evenimentul de lansare a fost completat de prezența  Consulului Republicii Turciei la Constanța  Emre Yurdakul și a Consilierului educațonal de la Ambasada Republicii Turcia  Prof. Dr. Serpil Murtezaoglu.



Lansarea acestei lucrări-compendiu nu are loc poate întâmplător intr-un moment important al războiului din Ukraina, mai exact explozia de la Podul Kerci al Crimeei. Istoria poporului tătar fiind un șir de încercări de redefinire geopolitică a acestei nații atât de greu încercate în istorie prin războaie de cucerire cum este cel de azi din Ukraina.
 
După ce, în debutul evenimentului, au vorbit Meryem Mambet – reprezentanta asociației „Saladin Agiacai” și domnul Profesor Ekrem Gafar din Medgidia în calitate de fost coleg dascăl al autorului, au intervenit pe rând și ceilalți eminenți profesori.

 
A luat cuvântul Dr. Ernest Oberlander - Târnoveanu - Directorul general al Muzeului Național de Istorie a României – București care a subliniat că volumul Profesorului Tasin Gemil are o viziune largă asupra etniei sale,

nu se rezumă la zona Dobrogei iar mesajul carții este foarte important, el privind rădăcinile tătarilor dar și evoluția post-crimeeană a acestei etnii care este o comunitate atât de vie , atât de atașată de trecut dar cu privirea spre viitor Au reușit in maxim 200 de ani să străbată un drum care i-a făcut cu succes importanți în istoria mondială
Dl Tasin e un mare român deasemenea ținând la poporul din care face parte la fel de mult ca la nația din care se trage. Cartea este o contribuție esențiala nu numai la istoria româniei dar și a întregii Europe de Sud-Est.

 
Dr. Ernest Oberlander a mai mărturisit că apropierea de Prof. Tasin Gemil i-a inspirit idea înființării unui Muzeu al Tătarilor din România, idee ce speră să fie realizată curând.




A luat apoi cuvântul Dr. Ovidiu Cristea - Directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” de pe lângă Academia Română - București. Dl. Ovidiu Cristea este constănțean, cercetător științific grad I, doctor în istorie, renumit istoric al Evului Mediu românesc, al legăturilor dintre spațiul Marii Negre și cel al puterilor creștine din veacul al XV-lea, cu precădere Veneția, ocupă funcția de director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din anul 2012.
 
Dânsul a accentuat calitatea extraordinară a caracterului uman al domnului Profesor Gemil, care a ajutat mereu Institutul de Istorie pe care Cristea îl conduce. 

Acest istoric important este dublat de un om cu un caracter aparte care a ajutat mereu institutul N. Iorga. Cartea este importantă pentru că acoperă o perioadă de timp foarte largă și cred că generațiile următoare de istorici vor avea în această lucrare un punct de reper și o sursă de informație

Despre Tasin Gemil a vorbit în continuare colegul său Prof. Univ. Dr. Călin Felezeu de la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca.
 

Momentul e foarte important pentru că am avut mereu o slăbiciune pentru comunitatea tătarlor. Au fost cel mai oropsit popor din istorie. Am onoarea să fiu referent științific al acestei lucrări

 
A mărturisit apoi audienței că are în plan deschiderea în cadrul Universității Babeș – Bolyai a unei catedre destinate exclusiv limbii tătare și că domnul Marga, fostul ministru român i-a spus despre Tasin că puțini profesori de istorie scriu atât de bine ca el.



În final a luat cuvântul și Prof. Univ Dr. Tasin Gemil.
 

Se spune că istoria e știința prin care se poate înțelege prezentul și se poate vedea viitorul.
De la jumătatea sec. XVI, multe invazii ale poporului rus s-au îndreptat impotriva tătarilor. Până în anul 1917 au existat în Rusia inscripții de genul. Aici nu au voie tătarii! Politica aceasta e veche, Putin nu face ceva nou în zilele astea.Este un imitator al lui Ivan cel groaznic.
Acest razboi din Ucraina este o șansă!
Așa că aș vrea să-mi dau cu părerea despre ce se va întâmpla. Acest razboi din Ucraina este o șansă ca nația noastră să-și definească forma țării. Ar trebui proclamată Republica Autonomă Crimeea! Nu mai exista această speranță! Deci, acest război ar putea avea un rezultat fericit atât pentru Ucraina, cât și pentru noi tătarii. Totul depinde de susținerea pe care Ucraina o va avea din partea Occidentului mai ales din partea Americii. Este vorba de impunerea unei noi ordini globale.,
În acest razboi, Rusia va fi înfrântă
Așa a fost si la Sfârșitul Imperiului Roman, și la războaiele lui Napoleon, totul s-a reașezat prin violențe și lupte armate.
În acest razboi, Rusia va fi înfrântă!
Primii care au realizat pericolul rusesc au fost hanii tătari. Ceea ce se întâmplă azi s-a întâmplat mereu în istoria poporului rus și implicit al poporului tătar.
Istoria este necesară ca să înțelegem situația de azi!

Nu știu ce să zic despre percepția generală, dar în ce privește poporul tătarilor este o situație pe care ei și-au creat-o singuri fiind forțați de-a lungul istoriei să se dea drept turci pentru a nu suferi repercursiuni. Fiind lipsiți de protecția unui stat propriu tătarii și în momentul de față cam 25-30 la sută dintre ei se declară turci chiar și pentru statisticile oficiale.Chiar am spus într-o conferință de acum o lună-două că tătarii se simt oficial la adăpost într-o singură țară din lume: Turcia.

• „Strămoșii Kîpceaci (Cumani)” - capitol destinat etnogenezei tătarilor și primelor menționări istoriografice ale acestui neam însumând studii despre ”Problema etnogenezei tătarilor”, „Occident și Orient la început de mileniu” și alte referiri la istoria de peste un mileniu de existență a populației turco-tătare pe teritoriul României.
• „Hoarda de Aur (Statul de Aur)” - capitol ce se ocupă de momentele de ridicare și declin ale fostului mare Imperiu, cuprinzând „Cumano-Tătarii și începuturile statelor medievale românești”, „Puterea centrală și structura socială din Hoarda de Aur”, „Tătarii în istoriografia românească” sau „Tendințe noi în istoriografia mondială privind istoria tătarilor”
• „Hanatul din Crimeea, Tătarii din fostul spațiu sovietic” - capitol care se concentrează pe această zonă geografică unde s-a manifestat marele Hanat și pe relațiile lui cu Poarta otomană, cu analize punctuale cum ar fi „Crimeea în politica pontică a Porții Otomane”, „Relațiile moldo-otomano-crimeene și problema tătarilor nogai din Bugeac” sau „Relații comerciale moldo-tătare în secolul al XVIII-lea”
• „Tătarii din România” - ultima parte care privește în general raporturile românilor cu tătarii, dar în special prezența acestora în spațiul Dobrogei mai ales, aducând în atenție „repere documentare privind viața cotidiană din Dobrogea și Basarabia otomană în secolul XVII-lea”, „Probleme identitare actuale la tătarii dobrogeni”, „Însemnătatea deosebită a culturii pentru tătarii dobrogeni” etc