Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:31 26 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

In Memoriam scriitorul Romulus Rusan, fondatorul impresionantului Memorial al Victimelor Comunismului de la Sighet, unic în lume

ro

08 Dec, 2020 00:00 4138 Marime text

Au trecut patru ani de la dispariția, la vârsta de 81 de ani, a scriitorului Romulus Rusan (8 decembrie 2016, București), fondator al organizației neguvernamentale Alianța Civică, cel care, alături de soția sa, scriitoarea Ana Blandiana, avea să fie „artizanul” unui... vis - Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Muzeu pe care Consiliul Europei îl consideră, încă din 1998, unul din primele trei locuri ale memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz şi de Memorialul Păcii din Franţa.


În 1993, când cumplita închisoare de la Sighet devenise o ruină imundă, primăria oraşului a concesionat clădirea Fundației Academia Civică, conform epochtimes-romania.ro.
Scriitorii Ana Blandiana şi Romulus Rusan au întocmit proiectul transformării clădirii într-un Memorial al Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Anticomuniste şi tot ei, înconjurându-se cu o mică echipă cu tineri competenţi, au reuşit, în nu mai puţin de 22 ani, să ducă proiectul la bun sfârşit. Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului pe care l-au creat, a făcut o profundă muncă de documentare istorică, realizând în fosta închisoare Muzeul, care, la data începutului, era primul din fostul lagăr comunist.
Memorialul a fost inaugurat cinci ani mai târziu. Începând din 20 iunie 1997 (data inaugurării) în fiecare an câteva celule au fost transformate în săli de muzeu, în 2015 fiind oferită publicului ultima dintre ele: „Elevi în detenţie”.
Memorialul de la Sighet este dedicat victimelor regimului comunist: celor care au murit în închisorile de exterminare, celor care au opus rezistenţă regimului până când au fost arestaţi, unii dintre ei executaţi, alţii condamnaţi la ani grei de temniţă.
 

Biografia unui scriitor metamorfozat în ctitor de istorie

Romulus Rusan s-a născut pe 13 martie 1935, la Alba Iulia, în familia lui Romulus Rusan, funcționar, și al Silviei (n. Dobrotă). A urmat școala primară și liceul la Alba Iulia (bacalaureatul în 1952). Studiile superioare le face la Politehnica din Cluj (Facultatea de Tehnologie Mecanică). A debutat ca scriitor în revista Steaua (1954), cu critică literară. A colaborat la Tribuna, Steaua, Cinema, precum și la Luceafărul și România literară, unde a deținut rubrici permanente de critică cinematografica, o parte din ele fiind adunate în volumele „La început n-a fost cuvântul” (1977) și „Arta fără muză” (1980). A scris 16 cărți de proză scurtă, proză de călătorie, film, interviuri. Dintre interviurile sale cu mari personalități ale culturii românești contemporane (parte în colaborare cu poeta Ana Blandiana, soția sa), se pot aminti: "Convorbiri subiective" (1971), "O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective" (1976). Talentul său narativ iese în evidență prin volumul "America ogarului cenușiu" (1977, ed. II, revăzută și adăugită,1979), memorial și eseu despre realitatea Lumii Noi, precum și prin prozele scurte din "Roua și bruma" (1982), într-o formulă epică modernă.


A fost membru fondator al Alianței Civice, șef al Biroului de Presă (1990-2001), vicepreședinte (1996-2000). Fondator (împreună cu poeta Ana Blandiana) al Memorialului de la Sighet și al programului de istorie orală, organizator al simpozioanelor internaționale care au loc anual la Sighet și editor al unor colecții de comunicări, documente și studii în cadrul Memorialului.


A fost director științific al Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, un organism guvernamental care studiază, documentează și susține conștientizarea publică a istoriei comunismului în România prin proiecte de cercetare, educaționale, editoriale și muzeale.


Romulus Rusan a fost coordonatorul cărților "Sfârșiți odată cu trecutul negru!", precum și versiunea ei în limba franceză ("Du passe faisons table rase"), lansate la 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Târgului Internațional Gaudeamus — Carte de învățătură. El a spus că cele două volume (român și francez) reprezintă "o trecere în revistă, fugară, dar esențială" a celor 45 de ani de comunism din România.


În anul 2012, a publicat, alături de soția sa, Ana Blandiana, „Școala memoriei". A fost coordonatorul lucrării „Cartea morților", apărută în 2013, sub egida Academiei Civice, cu ocazia jubileului de 20 de ani al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Cartea reprezintă un dicționar al celor decedați în închisorile, lagărele de muncă, deportările și locurile de domiciliu forțat, incluzând peste 20.000 de victime ale comunismului.
 

Cărți publicate

Râul ascuns, 1963
Express 65, 1965
Convorbiri subiective, colaborare cu Ana Blandiana, 1971
O discuție la masa tăcerii, Editura Eminescu 1976
America ogarului cenușiu, Editura Cartea Româneasca, București, 1977
La început n-a fost cuvântul, Editura Meridiane, 1977
Artă fără muză. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980
Roua și bruma, Editura Cartea Româneasca, București, 1982
Cauze provizorii, Editura Cartea Româneasca, București, 1983
O Călătorie Spre Marea Interioară, Editura Cartea Româneasca, București, 1986
Exerciții de memorie, Fundația Academia Civică, 1999
Permisul de pietoni, Editura Cartea Româneasca, București, 2000
România în timpul războiului rece
O zi de toamnă, cândva... 15 noiembrie 1987 Brașov, Fundația Academia Civică, 2012
 

Premii și distincții

Premiul UNESCO pentru toleranță interetnică și interconfesională "Corneliu Coposu" (nov. 2000) pentru editarea colecției "Anale Sighet"
Premiul "Adrian Marino" al Salonului "Gaudeamus" pentru editarea cărții "Exerciții de memorie" (mart. 2000)
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză în 1964 și 1982
 

Decorații

Meritul Cultural Cl. a IV-a
Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”


Sursa text: wikipedia.org
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii