Astăzi se împlinesc 25 de ani de la inaugurarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet a fost inaugurat la 20 iunie 1997. Este unul dintre locurile simbol ale rezistenţei poporului român în faţa flagelului comunismului.

Sighetul Marmaţiei a fost atestat documentar, ca aşezare, în anul 1326, iar în anul 1352 ca oraş. 

În anul 1897 a fost ridicată aici de către autorităţile austro-ungare închisoarea Sighet după un format similar celor din Satu Mare, Oradea, Arad, Aiud, Gherla. A fost o închisoare de drept comun, dar în timpul Primului şi a celui de-Al Doilea Război Mondial a fost folosită pentru închiderea deţinuţilor politici.

După anul 1945, prin închisoarea de la Sighet s-a realizat repatrierea foştilor prizonieri şi deportaţi din URSS. În perioada mai 1950-iulie 1955 închisoarea de la Sighet a fost încadrată drept una de maximă siguranţă.

La 5-6 mai 1950, la penitenciarul de la Sighet au fost aduşi peste o sută de demnitari din întreaga ţară (foşti miniştri, economişti, oameni de ştiinţă şi cultură, militari, istorici, ziarişti şi politicieni), dintre care unii nu avuseseră parte nici măcar de un proces, iar alţii nu au fost nici măcar anchetaţi. În toamna anului 1950 au fost transportaţi la Sighet şi 45-40 de episcopi şi preoţi greco-catolici şi romano-catolici.

Membrii lotului Partidului Naţional Ţărănesc au fost transferaţi la Sighet, în august 1951, din penitenciarul Galaţi.

Închisoarea de la Sighet se afla la o distanţă foarte mică de graniţa cu Uniunea Sovietică, astfel avea pază sporită şi un regim strict de funcţionare. Condiţiile erau foarte grele, iar regimul impus de responsabilii închisorii încălca toate normele de drept uman şi legislaţia internaţională în materie.

Ca urmare a adoptării în 1955 a Convenţiei de la Geneva, dar şi pe fondul demersului de aderare a României la Organizaţia Naţiunilor Unite, unii deţinuţi de la Sighet au fost eliberaţi, altora le-a fost comutată pedeapsa în domiciliu obligatoriu, iar alţii au fost transferaţi în alte centre de detenţie. Din totalul celor 200 de deţinuţi, 54 au murit în închisoare în condiţiile foarte grele de detenţie.

În anul 1975, ca urmare a adoptării decretului de comutare a pedepsei cu executarea la locul de muncă, închisoarea Sighet avea să fie dezafectată în 1977, devenind, pe rând, fabrică de mături, sediu al gospodăriei colectei, depozit de sare şi de anvelope, pentru ca ulterior să fie abandonată.

În 1993, poeta Ana Blandiana, care deţinea funcţia de preşedinte a Alianţei Civice, şi Romulus Rusan au înaintat Consiliului Europei un proiect pentru înfiinţarea unui muzeu al victimelor comunismului şi rezistenţei în chiar incinta fostei închisori Sighet. Organizaţia Consiliul Europei a trimis două echipe de experţi pentru evaluarea proiectului depus la faţa locului, exprimând ulterior, în anul 1995 în baza unui studiu-raport, consimţământul pentru includerea Memorialului sub egida Consiliului Europei.

În anul 1998, Consiliul Europei a inclus Memorialul Sighet între principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz (Polonia) şi Memorialul Păcii din Normandia (Franţa).

Întreg proiectul de reabilitare al fostei închisori şi transformare în Memorialul de la Sighet s-a derulat în mai multe etape. Fiecare celulă a devenit o sală muzeu, aducând în atenţia publicului fragmente din istoria grea a poporului român în timpul dictaturii comuniste.

A fost amenajat Spaţiul de Reculegere şi Rugăciune, proiect al arhitectului Radu Mihăilescu, în Curtea Memorialului, iar în cea de-a doua curte a fost realizat grupul statuar Convoiul Sacrificaţilor, sub semnătura sculptorului Aurel Vlad. Deopotrivă a fost amenajat Cimitirul Săracilor, altarul cenotaf fiind realizat de maestrul pietrar Constantin Marinete, în anul 2008, iar ansamblul Scara Vieţii a fost opera arhitectului Ştefan Radocea, în anul 2012.

Începând cu anul 1998, este organizată, anual, la Sighet, Şcoala de Vară, ce reuneşte, în cadrul unei săptămâni de conferinţe, profesori, cercetători şi elevi de liceu pentru a pune în lumină pagini din istoria poporului român, dar în special în ce priveşte perioada dictaturii comuniste. De asemenea, Memorialul găzduieşte un centru internaţional de studii asupra comunismului.

Sunt organizate simpozioane ştiinţifice, dezbateri, mese rotunde, şi lansări de carte, precum şi expoziţii itinerante. Din anul 2003, anual, cu prilejul sfintei sărbători a Înălţării Domnului şi de Ziua Eroilor, la Muzeul de la Sighet este organizată Ziua Memoriei - Ziua Porţilor Deschise, unde sunt primiţi, într-un adevărat pelerinaj, foşti deţinuţi politici, membrii ai familiilor acestora, cercetători, profesori, oameni de cultură, reprezentanţi ai media şi urmaşi ai celor care au suferit în închisorile comuniste.

Sursă - Agerpres

Citește și:

Memorialul Poarta Albă