Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:34 23 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Doina Baier, figură emblematică pentru artiști și maternă pentru „suflete rănite”

ro

20 Jan, 2023 00:00 1251 Marime text
  • Înainte de a deveni sufleor, ea a făcut parte din Ansamblul folcloric „Maramureșul” din Baia Mare și din corul Teatrului Liric Constanța
  • A performat pe scenele Teatrului Liric, Teatrului Dramatic și Teatrului „Fantasio”
  • În anul 2018, Doina Baier a primit din partea cotidianului ZIUA de Constanța medalia „Jean Ionescu” și placheta „#RespectTeatru”
 
Artistă renumită, Doina Baier s-a născut în orașul Cluj-Napoca, la data de 20 ianuarie 1938.
 
Ea a fost sufleor, reprezentând această meserie pe scena instituțiilor culturale din Constanța timp de 22 de ani.
 
A lucrat la cele trei teatre ale urbei tomitane care au încercat să reziste cultural, în ciuda perioadei dificile traversate în timpul regimului comunist. Este vorba despre: Teatrul Liric, Teatrul Dramatic și Teatrul „Fantasio”. Pentru prima instituție a lucrat timp de șase ani, pe scena Teatrului Dramatic și-a desfășurat activitatea timp de șapte ani, până la pensionare (1991), iar după acest moment, a petrecut alți nouă ani alături de colectivul de la „Fantasio”.
 
Artista s-a numărat printre personalitățile care au fost omagiate de către cotidianul ZIUA de Constanța în cadrul evenimentului „Incredibila memorie a teatrului constănțean”. În 2018, ea a fost distinsă cu medalia „Jean Ionescu” și cu placheta „#RespectTeatru”, în semn de recunoștință pentru întreaga activitate.
 
Regretatul Jean Badea, fost secretar literar al Teatrului „Fantasio”, a portretizat-o pe „mama Doina” în volumul intitulat „Dulcea povară”.
 

„Într-o carte despre «oştirea» scenei nu poate lipsi sufleorul. Mai mult de un secol, locul lui a fost într-o «cuşcă» de unde urmărea spectacolul şi intervenea cu silabe şuierate, şoptite, dulcege sau dure, când actorul sau actriţa avea o pană de memorie. În ultimii ani, «cuşca» a dispărut, de parcă ar fi deranjat cine ştie ce regizor sau scenograf, iar sufleorul este prezent la repetiţii, contribuind la «fixarea» textului, iar la reprezentaţii îşi face simţită prezenţa din apropierea arlechinului, unde, nevăzut, necunoscut, rămâne «răul necesar» al spectacolului. Cunoscând toate rolurile şi mişcarea scenică, în cazuri extreme (cum ar fi absenţa unui actor), sufleorul este aruncat în arenă. Uneori, «leii», simţind mirosul sângelui, se năpustesc asupra prăzii, gata s-o sfâşie, în amintirea unor trecute întâmplări, când sufleorul a întârziat replica salvatoare. De cele mai multe ori este însă înconjurat cu prietenie de maeştrii scenei, care ştiu că în fiecare sufleor boleşte un actor nesăvârşit.
 
Doina a devenit sufleor după o consistentă activitate în Ansamblul folcloric «Maramureşul» din Baia Mare (1963-1965) şi în corul Teatrului Liric din Constanţa (1965-1978). Clujeanca aflase de un concurs pentru corişti la Liricul constănţean şi, îndrăgostită de operă, a traversat ţara şi s-a stabilit pentru restul vieţii la mal de mare, unde l-a adus şi pe domnul Baier, pentru a fi doi pe aceeaşi corabie. A cântat partiturile ansamblului coral în 27 de opere şi operete în care a fost îndrumată vocal de maestrul Cobasnian şi regizoral de Gheorghe Bărbulescu, Ion Drugan, Carmen Dobrescu ş.a. Câte stagiuni artistice (13), tot atâtea bucurii la întâlnirea cu muzica superbă din Rigoletto, Boema, Madama Butterfly, Carmen, Traviata, Trubadurul sau My Fair Lady, Dragoste de ţigan, Soarele Londrei, Cântăreţul mexican, Prinţesa circului ş.a. Doina a rămas sub vraja partiturilor corale semnate de Verdi, Puccini sau Strauss cât timp i-a îngăduit sănătatea.

A părăsit mişcarea din raza reflectoarelor, dar a rămas în teatru, undeva la limita dintre scenă şi culise, cu libretul în braţe şi muzica în suflet. Avea privilegiul, faţă de orice nou-venit în funcţia de sufleor, de a cunoaşte opera sau opereta din repertoriu în toată profunzimea ei. S-a întâmplat ca Doina Baier să fie sufleor în trei teatre constănţene: Liric (şase ani), Dramatic (şapte ani) până la pensionare, în 1991, şi «Fantasio» (nouă ani), după pensionare.
 


În toate colectivele a fost îndrăgită, a «contractat» prietenii, nu doar cu vedetele, ci şi cu debutanţii, pentru care deţinea harul încurajării, al vindecării de tracul paralizant. Era «mama Doina» pentru multe suflete rănite ... Acum o vreme, s-a retras în lumea amintirilor adunate în trei teatre şi un ansamblu folcloric şi, ori de câte ori are posibilitatea, îşi reîntâlneşte foştii colegi la spectacolele de premieră”.

#DobrogeaDigitală „Mama Doina” împlineşte astăzi 82 de ani

#RespectTeatru. LIVE TEXT Proiectul ZIUA de Constanţa. Incredibila memorie a teatrului constănţean. Ce personalităţi ale prezentului participă, alături de seniorii teatrului (live video)

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii