Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:49 22 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Cercetătorul Daniel Cain conferențiază despre „români și «neromâni» în vremea Marelui Război“ (document)

ro

15 Oct, 2019 00:00 647 Marime text
Institutul de Studii Sud-Est Europene (ISSEE), unul dintre cele mai „vii organisme” din cadrul Academiei Române, desfășura, în urmă cu o lună, poate cel mai important eveniment din agenda sa pe 2019, aflat la cea de-a XII-a ediție - Congresul internațional de Studii Sud-est europene, cu participarea a peste 150 de invitați din țară și străinătate.
 
Important de reținut este faptul că Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, reînființat în 1963, sub direcția lui Mihai Berza, este succesorul de drept al institutului omonim întemeiat de N. Iorga, în colaborare cu Gh. Murgoci și V. Pârvan, în 1914, și al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, întemeiat de Victor Papacostea în 1937, ambele desființate de regimul comunist în 1948.
 
De altfel, despre acești precursori avea să declare și acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, într-un interviu acordat în prima zi a lucrărilor congresului: „Organizarea acestui congres în România este un element de mare prestigiu, pentru că tradițiile de cercetări în domeniul acesta al regiunii în care ne aflăm noi, al acestui colț de Europă pe care îl numim Europa de Sud-Est, este mai veche la noi decât în alte țări.
 
La noi s-au întâlnit, de-a lungul timpului - și datorită echilibrului geografic, și datorită uneori echilibrului politic - domenii largi, iar limbile sud-est europene, de la greacă până la limbile slave, au avut pe teritoriul nostru și cunoscători buni și realizări importante în toate aceste limbi.
Să ne gândim că pe teritoriul nostru, în perioada medievală, limba bisericii a cultului și a cancelariilor era limba slavonă, să ne gândim că în secolul fanariot limba neo-greacă domina în cercurile înalte ale puterii. Să ne gândim că româna este o limbă romanică, singura moștenitoare a umanității orientale și să vedem în toate acestea un fel de Europă în miniatură.
Noi am tins mereu spre Occidentul Europei, pentru că civilizația de succes care a biruit lumea și modelul de succes care s-a impus a fost modelul concurențial individualist. Dar câtă frumusețe există în lumea bizantină? Câtă moștenire pentru această Europă? De la vechii greci, care ne-au lăsat democrația și până la acest imperiu roman de răsărit, pe care îl numim bizantin și care a continuat ideea imperială.
 
Iar latura de răsărit a credinței creștine în care s-au creat atâtea opere remarcabile și care, din păcate, este mai puțin cunoscută decât latura occidentală sau catolică, se poate studia cel mai bine doar aici în sud-estul Europei. Iar noi, oficial, din 1914, dar neoficial de pe la 1700, prin savanții noștri, dar în primul rând prin Dimitrie Cantemir, am început studiul acestei regiuni. Prin urmare, România are o tradiție de câteva secole în studiile sud-est europene, cărora Nicolaie Iorga, Gheorghe Murgoci, Vasile Pârvan, Victor Papacostea, Nicolae Tanașoca, mai recent Mihail Berza, care a fost cel care în 1963 a reînviat tradiția toate, acestea ne obligă la foarte mult”.
 
Astăzi, același Institut de Studii Sud-Este Europene reia seria de comunicări cu prezentarea lui Daniel Cain, intitulată „Realităţi şi constrângeri legislative: români şi «neromâni» în vremea Marelui Război”.
La doar 47 de ani, Daniel Cain are un CV impresionat (vezi secțiunea „Documente“). Este cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. A studiat la București și la Sofia; este doctor în istorie cu o teză despre relațiile diplomatice româno–bulgare la începutul secolului XX. Cadru didactic asociat la Universitatea din Bucureşti, unde ține un curs de istorie a Balcanilor (secolele XIX–XXI); secretar al părţii române în Comisia Mixtă de Istorie româno-bulgară. Autor și editor al unor volume şi studii despre realităţile din spaţiul sud-est european de la începutul secolului trecut.
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti 

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii