„Agenda Culturală România - Turcia 2026” ajunge și la Constanța Roxana Zidaru - „Patrimoniul comun poate deveni o sursă de apropiere”

Mai mult decât o agendă, „Agenda Culturală România - Turcia 2026” este un proiect editorial care invită la descoperirea patrimoniului comun al celor două țări și la construirea unui dialog intercultural prin călătorii, istorie și experiențe personale. Volumul, care va fi lansat și la Constanța, reunește 12 destinații reprezentative din România și 12 din Turcia, informații despre patrimoniul comun și pagini dedicate notițelor celor care îl vor purta în călătoriile lor.
 
În spatele proiectului se află Roxana Zidaru, președintele Asociației Radiografia Culturală, care spune că ideea s-a născut din dorința de a arăta că relația dintre România și Turcia nu aparține doar trecutului.
 

„Ideea a apărut din dorința de a construi o punte între două culturi care au împărțit secole de istorie și influențe reciproce, dar despre care, de multe ori, se vorbește doar prin prisma trecutului. Am vrut să aduc în prim-plan patrimoniul comun, oamenii, tradițiile și locurile care demonstrează că relația dintre România și Turcia este una vie și relevantă și astăzi. Pentru mine, acest proiect este o invitație la dialog, cunoaștere și apropiere culturală”, spune aceasta.

 


Realizarea agendei a presupus mai bine de un an de cercetare. În tot acest timp, autoarea a descoperit numeroase legături dintre cele două spații culturale, multe dintre ele prea puțin cunoscute publicului.
 

„Cea mai mare surpriză a fost să descopăr cât de multe conexiuni există între cele două spații culturale și cât de puțin sunt ele cunoscute publicului larg. De la influențe arhitecturale și gastronomice până la povești despre comunități care au contribuit la dezvoltarea ambelor societăți, am realizat că patrimoniul comun este mult mai bogat decât ne imaginăm”, declară Roxana Zidaru.

 
Un rol important în această apropiere de cultura turcă l-a avut chiar învățarea limbii.
 

„Învățarea limbii turce a însemnat mult mai mult decât acumularea unui vocabular nou. A fost o modalitate de a înțelege felul în care o cultură își exprimă valorile, tradițiile și modul de a vedea lumea. Limba m-a apropiat de oameni și mi-a oferit acces la surse, povești și perspective pe care altfel nu le-aș fi descoperit. Cred că atunci când înveți limba unei comunități, începi să o înțelegi cu adevărat”, a mai spus președintele Asociației Rodiografia Culturală.

 
Cele 24 de destinații incluse în agendă au fost alese astfel încât să ofere cititorilor o imagine cât mai diversă asupra patrimoniului celor două țări.
 

„Selecția a fost realizată astfel încât să existe un echilibru între locurile foarte cunoscute și cele mai puțin explorate, dar cu o valoare culturală deosebită. Am urmărit relevanța lor pentru patrimoniul româno-turc, importanța istorică, diversitatea geografică și potențialul lor de a inspira cititorii să călătorească și să descopere aceste spații dintr-o perspectivă nouă”, a mai spus autorea agendei.

 
Spre deosebire de o publicație obișnuită, agenda lasă loc și experiențelor personale ale cititorilor.

 

„Mi-am dorit ca agenda să fie mai mult decât o publicație care se răsfoiește și apoi se pune în bibliotecă. Ea este gândită ca un însoțitor de călătorie. Paginile dedicate notițelor îi oferă cititorului posibilitatea de a-și adăuga propriile impresii, experiențe și descoperiri, transformând fiecare exemplar într-o poveste unică. În acest fel, proiectul continuă prin experiențele fiecăruia”.

 
Volumul vorbește despre patrimoniul comun dincolo de reperele istorice bine cunoscute și pune accent pe elementele care apropie cele două culturi în viața de zi cu zi.
 

„Agenda pune accent pe elementele care apropie cele două culturi în viața de zi cu zi: gastronomia, arhitectura, tradițiile, diversitatea comunităților și patrimoniul imaterial. Am încercat să arăt că legăturile dintre România și Turcia nu se rezumă la evenimente istorice, ci se regăsesc în multe aspecte ale identității culturale contemporane”.

 
Pentru acuratețea informațiilor, proiectul a beneficiat de sprijinul unor instituții de specialitate, printre care Institutul Național al Patrimoniului și Institutul Cultural Turc Yunus Emre Constanța, colaborare pe care Roxana Zidaru o consideră esențială.
 

„Mi-am dorit ca fiecare informație inclusă în agendă să fie verificată și fundamentată pe surse credibile. Sprijinul lor a oferit proiectului un plus de rigoare și credibilitate, iar pentru mine a reprezentat și o confirmare că tema abordată este una relevantă”.

 
Nu întâmplător, Constanța se numără printre orașele în care agenda va fi lansată. Orașul este, în opinia autoarei, unul dintre cele mai potrivite locuri pentru un astfel de proiect, datorită istoriei și identității sale multiculturale.
 

„Constanța este poate cel mai potrivit loc pentru o astfel de lansare. Este un oraș care reflectă foarte bine conviețuirea dintre culturi și comunități diferite, iar influențele românești, turce și tătare fac parte din identitatea sa. Pentru proiect, Constanța simbolizează dialogul intercultural și patrimoniul viu pe care mi-am propus să îl evidențiez”.

 
Dintre toate locurile descoperite în timpul documentării, Roxana Zidaru spune că recomandă fără ezitare Dobrogea și Istanbulul.
 

„Din România aș recomanda Dobrogea, prin bogăția patrimoniului multicultural și peisajele sale unice. Din Turcia, Istanbulul rămâne o destinație fascinantă, fiind locul în care istoria, cultura și modernitatea coexistă într-un mod impresionant”.

 

Agenda se adresează unui public larg, de la pasionații de călătorii și patrimoniu până la cei interesați de istorie și dialog intercultural.
 

„Cred că oricine este curios să descopere legăturile dintre România și Turcia poate găsi în această agendă informații și inspirație”.

 
Iar mesajul pe care autoarea speră să îl transmită este unul simplu.
 

„Sper să descopere că cele două țări au mult mai multe puncte comune decât diferențe și că patrimoniul comun poate deveni o sursă de apropiere și respect reciproc. Mi-ar plăcea ca această agendă să îi încurajeze să privească dincolo de stereotipuri și să exploreze cu mai multă curiozitate cultura celeilalte țări”.

 
Proiectul nu se oprește însă aici. Roxana Zidaru spune că își dorește ca această inițiativă să continue și în anii următori și să fie extinsă și către alte spații culturale.
 

„Există încă multe povești, locuri și conexiuni culturale care merită descoperite și promovate. În același timp, iau în calcul și dezvoltarea unor proiecte similare dedicate altor spații culturale, păstrând aceeași idee de bază: promovarea dialogului, a patrimoniului și a înțelegerii dintre comunități”.

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 


Citește și:
Începe numărătoarea inversă pentru Festivalul „Mamaia” 2026. Centrul „Teodor T. Burada” Constanța va prezenta ultimele detalii (P)