13 februarie la Constanța de-a lungul timpului Mărturii sculptate în marmură despre zei și eroi

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.
 
Pentru data de 13 februarie, instituția propune o incursiune în universul spiritual al antichității, așa cum a rămas transpus în piatră și marmură.
 
Anticii și-au sculptat credințele, miturile și idealurile în materiale durabile, lăsând în urmă imagini menite să traverseze secole. Frizele, elemente arhitecturale cu rol decorativ, se transformau adesea în narațiuni sculptate despre zei, eroi și scene mitologice. Ajunse până la noi în fragmente, aceste mărturii și-au păstrat forța expresivă.
 

Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța reunește mai multe frize din marmură, descoperite pe teritoriul așezărilor antice din Dobrogea, pe care pot fi descifrate personaje și episoade din universul mitologic al antichității.
 
Informațiile prezentate se bazează pe studiul de specialitate semnat de Zaharia Covacef, „Sculptura antică din expoziția de bază a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța” (Editura Mega, 2011)
 
Una dintre piesele arheologice selectate pentru acest demers nostru este o friză descoperită la Callatis, în anul 1940. Fragmentul păstrat este din marmură, are o lungime de 0,50 metri și o înfățișează pe zeița vânătorii Artemis în acțiune, cu tolba de săgeți în mâna stângă. Aceasta este îmbrăcată cu chiton încins sub sâni și kolpos (n.r. termeni din vestimentația antică, chitonul fiind asemănătoare unei tunici, iar kolposul partea superioară a acestuia, obținut prin ridicarea materialul și fixarea lui cu o centură), cu o hlamida (n.r. mantie scurtă) fluturând în spate și cu încălțăminte bogat decorată. În fața zeității aleargă câinele care înfruntă un mistreț. Fragmentul de friză este datat secolele II – I a. Chr. și deși are marginile tăiate, pentru a fi reutilizat ca material de construcție – ceea ce a dus la deteriorarea reliefului, își păstrează expresivitate.

 
O altă piesă arheologică remarcabilă este o friză din marmură de Procones, cu dimensiunile de 0,55 metri lungime, 0,252 metri înălțime și 0,23 metri grosime, descoperită la Histria. Relieful, destul de bine conservat, o înfățișează pe Nike, zeița victoriei (cunoscută în mitologia romană sub numele de Victoria), reprezentată înaripată și surprinsă din profil. Fiica titanului Pallas și a râului Styx, Nike era trimisă să lupte de partea lui Zeus împotriva titanilor sau să medieze neînțelegerile dintre zei și oameni, precum și disputele dintre oameni. În scena de pe friză este reprezentată conducând o bigă spre dreapta, în urmărirea unui alt car de luptă, din care s-au păstrat roata și capătul unei aripi. După cum remarca istoricul Scarlat Lambrino, pe friza completă era redat „un șirag de care cu doi cai mânați furtunatic de Victorii înaripate”. Exponatul este datat în a doua jumătate a secolului al II-lea – prima jumătate a secolului I a. Chr.
 
De o frumusețe aparte este friza cu divinități (foto): un fragment de 1,32 metri lungime al acestui element arhitectural a fost descoperit la Techirghiol, în temelia vechii geamii, iar mai târziu, a fost găsit la Constanța un al doilea fragment în lungime de 0,82 metri. Datată în epoca elenistică, secolele II – I a. Chr., friza înfățișează o serie de divinități: Diana, Apollo Musagetes, Muzele, Hecate, dar și altele, neidentificate.
 
Friza cu Erotes la vânătoare, realizată din marmură alb-cenușie, străbătută de ușoare dungi vineții, surprinde o scenă spectaculoasă. Descoperită fragmentar la Constanța (trei fragmente au fost descoperite în anul 1930, pe strada Cuza Vodă, în același loc fiind găsit un al patrulea, în anul 1984), aceasta prezintă o scenă de vânătoare a cărui protagoniști sunt Erotes – genii înaripate asociate de obicei cu iubirea. Sunt reprezentați atacând animale sălbatice: un Eros călare lovește un leu cu sulița, altul este îngenuncheat în fața animalului rănit, iar în jurul lor se desfășoară o adevărată confruntare cu urși, tauri și alte fiare. Decorul este completat de arbori și de un chenar superior bogat ornamentat, sub forma unei ghirlande. Friza, care a aparținut unui mausoleu, este datată între jumătatea secolului al II-lea și prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.
 
Reclama zilei – Saia Benzin – Blănar de lux. Cu o practică îndelungată în Rusia și aci în țară, se oferă onoratului public pentru efectuarea oricărei lucrări atingătoare acestei branșe, cu prețuri mult reduse, dat fiindcă lucrează și la domiciliul clienților, – Strada Plevnei, nr.4. Încercați și vă veți convinge! (ziarul Marea Neagră, 1928).
 

Citește și:
12 februarie la Constanța de-a lungul timpului Principesa Ileana, în vizită la malul mării