CNSAS James Bond de România, după 21 de ani de comunism. Ce spun documentele CNSAS despre performanța efectivelor de Securitate

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat documente ale Securității din anul 1968 care arată o parte din pregătirea forțelor de Securitate la acea vreme.

Deși unii ar spune că a lucra în fosta Securitate ar fi fost echivalentul filmelor intense cu James Bond, cu explozii, costume scumpe, lupte cu spioni și tot felul de gadget-uri, datele arată că, la doar 21 de ani de la venirea comunismului în România, Securitatea avea parte de numeroși agenți cu „deficiențe de atenție” și chiar lipsă de interes față de obiectul muncii.

Chiar dacă era înregistrată o îmbunătățire a efectivelor acesteia față de anul 1967, în 1968 Securitatea încă se confrunta cu grave probleme de organizare și „atenție”.

Din documente reiese faptul că multe obiective nu erau atinse din cauza „șablonismului” sau superficialității agenților de Securitate, multe acțiuni de filaj sfârșindu-se cu ratarea obiectivelor, ba chiar deconspirarea efectivelor secrete de către urmăriți.

În document apare și un caz în care doi turiști străini îi spun organului de securitate „se muncește slab”, după ce agentul de urmărire a trecut de multiple ori prin fața acestora, cu aceeași mașină.

În altă situație, în anul 1967, obiectivul urmărit era filat cu o mașină Volga vernil, foarte țipătoare și ușor de remarcat pe stradă. Totul a început în București. Apoi, deplasându-se în afara Capitalei, obiectivul a oprit pe dreapta pentru a-și confirma că este urmărit, deoarece organele de securitate nu au schimbat nici mașina, nici plăcuța de înmatriculare a acesteia. Ajuns la cazare, obiectivul s-a plâns la recepție că este urmărit, dând exact și numărul de înmatriculare al mașinii de Securitate.

Un alt exemplu este dat de pierderea obiectivului deoarece ofițerii de Securitate au preferat să citească ziarul în grup.
 

Cauzele și motivele eșecurilor Securității în acțiunile de filaj

Raportul prezintă și date statistice în legătură cu eșecurile Securității, greșelile fiind structurate în trei categorii: Deconspirarea acțiunilor de filaj, pierderile de obiective din filaj și lăsările din filaj.

1. Cauzele deconspirărilor de filaj:

• Folosirea repetată a aceluiași autoturism pe traseu (ex: Volga vernil).
• Organizare defectuoasă a filajului pe trasee noi sau în orașe de provincie.
• Lipsa de deghizare a vehiculelor și a personalului.
• Subestimarea obiectivelor și lipsa de previziune privind autoverificarea.
• Lipsa coordonării între echipele din teritoriu și cele din București.

 

2.  Pierderile de obiective din filaj

• 61% – lipsă de atenție a ofițerilor
• 23,4% – organizare defectuoasă
• 15,6% – lipsă de operativitate, confuzie, acțiuni defectuoase, comunicări greșite

 

3. Lăsările din filaj

• 61,7% – respectarea regulilor de circulație, dintre care: 45,4% – opriri la stop, 13,7% – viteză excesivă, 2,6% – sensuri interzise
• 15,4% – motive de conspirare
• 14% – circulație blocată
• 4,3% – defecțiuni tehnice
• 4,6% – alte cauze (lipsă de autoturisme sau personal, lipsa coordonării  obiectivelor în puncte de așteptare)

Citește și:

Raport final - Scopul şi efectele regimului totalitar comunist în România (VIDEO)