Constanța Organizațiile de mediu cer stoparea „betonării” taluzului - Fără blocuri și șosea auto între Plaja Trei Papuci și Aloha

„Zidul” de blocuri de pe taluz: Propunerea care a scandalizat ONG-urile

Miza principală a disputei o reprezintă zona cuprinsă între Plaja Trei Papuci și Plaja Aloha. Conform documentației PUZ analizate de organizații, această porțiune este încadrată în zona ZRCM1, care permite construcția de ansambluri mixte cu regim de înălțime mediu și înalt.

„Solicităm Primăriei Constanța să nu accepte construcții private de ansambluri rezidențiale pe taluzuri, care distrug peisajul costier. Acestea ar altera definitiv morfologia taluzului și ar bloca accesul vizual și fizic al cetățenilor către mare”, se arată în adresa trimisă municipalității.

Șoseaua de coastă, văzută ca un „atentat” la adresa plajei

O altă propunere controversată din PUZ-ul de „Consolidare și Regenerare Urbană” este realizarea unei șosele de coastă destinată traficului auto. RNU și Mare Nostrum resping categoric această idee, argumentând că:

• Poluarea: Traficul auto va degrada calitatea aerului în zona de relaxare a plajelor.

• Distrugerea plajei: Infrastructura rutieră ar reduce semnificativ suprafața de nisip disponibilă.

• Alternativa verde: Organizațiile cer ca accesul de-a lungul coastei să fie exclusiv pietonal și velo, iar circulația rutieră să fie deviată în afara zonei de coastă.

Biodiversitatea sub beton: Protecția speciilor de pe faleză

Documentul subliniază importanța taluzului nu doar ca element de peisaj, ci și ca habitat natural. Planul de management al zonei prevede protecția falezei pentru cuibărit, iar orice intervenție cu beton ar distruge aceste ecosisteme.

• Propunere: Amenajări minim invazive, cu utilizarea materialelor naturale (piatră, vegetație locală) în locul zidurilor de sprijin din beton.

• Iluminat ecologic: Se solicită un sistem de iluminat orientat în jos, pentru a nu afecta ritmurile naturale ale păsărilor sălbatice.

Eroare metodologică: Doar 15 oameni consultați pentru soarta falezei

Un punct extrem de sensibil în ancheta organizațiilor vizează lipsa de consultare reală a populației. Deși proiectul vizează o suprafață imensă și mii de locuitori, PUZ-ul s-a bazat pe un eșantion infim.

• Cifra criticată: Doar 15 respondenți au fost consultați în cadrul studiului sociologic inițial.

• Solicitarea ONG-urilor: Realizarea unui studiu sociologic cantitativ și calitativ serios, precum și organizarea a cel puțin unei dezbateri publice față în față, nu doar consultări online bifate formal.

Conform anunțului de intenție publicat de municipalitate pe 28 ianuarie 2026, proiectul vizează o zonă vastă, delimitată de Mamaia, strada Pescarilor, strada Unirii și Portul Constanța. Obiectivele declarate ale autorităților sunt:

• Clarificarea situației juridice a terenurilor.

• Realizarea de puncte de belvedere și accesuri către plajă.

• Conectarea orașului cu marea într-un mod planificat.

Totuși, ecologiștii avertizează că sub masca „regenerării urbane” se ascunde, de fapt, o oportunitate pentru rechinii imobiliari de a „betona” ultima barieră verde dintre oraș și mare.