Știrile false sunt ușor de recunoscut - mit sau realitate?

De la titluri senzaționale la imagini scoase din context, informațiile false au devenit tot mai greu de identificat. Deși există câteva semne care ne pot ridica suspiciuni, o știre falsă bine construită poate părea, la prima vedere, perfect credibilă.
 
În fiecare zi, oamenii consumă informații de pe site-uri de știri, rețele sociale, grupuri de mesagerie și platforme video. Volumul mare de conținut face dificilă verificarea fiecărei informații. În acest context apare întrebarea: este suficient să citim cu atenție o știre pentru a ne da seama dacă este adevărată?
 
Răspunsul este nu întotdeauna.
 
Mitul: „Îmi dau seama imediat când o știre este falsă”
 
Unul dintre cele mai răspândite mituri este că știrile false sunt evidente. Un titlu exagerat, greșelile gramaticale sau o fotografie suspectă pot fi indicii, însă nu reprezintă dovezi.
 
Unele informații false sunt construite intenționat pentru a semăna cu materialele jurnalistice reale. Pot avea un titlu credibil, fotografii de calitate și chiar citate atribuite unor persoane sau instituții reale.
 
Mai mult, o informație poate fi parțial adevărată, dar prezentată într-un mod care schimbă sensul original. De exemplu, o fotografie reală poate fi folosită pentru a ilustra un eveniment care s-a petrecut în altă țară sau într-un alt an.

 
Cum putem verifica o informație?
 
Primul pas este să nu distribuim imediat informația. Înainte de a apăsa butonul „share”, merită să verificăm câteva lucruri.
 
1. Cine a publicat informația?
 
Verificarea sursei este esențială. Trebuie să vedem dacă publicația este reală, dacă are date de contact și dacă informația apare și în alte surse credibile.
 

Un site al cărui nume seamănă foarte mult cu cel al unei publicații cunoscute poate încerca să creeze impresia că aparține acelei publicații.
 
2. Există și alte surse?
 
O informație importantă nu ar trebui verificată dintr-o singură sursă. Dacă un eveniment major este real, este foarte posibil ca acesta să fie relatat și de alte publicații sau instituții.
 
Dacă o afirmație apare exclusiv pe o pagină obscură și nu poate fi confirmată nicăieri, este un motiv serios de precauție.
 
3. Când a fost publicată informația?
 
Data poate schimba complet sensul unei știri. O fotografie sau un articol vechi poate fi redistribuit ca și cum ar descrie un eveniment recent.
 
De aceea, înainte de a considera o informație actuală, trebuie verificată data publicării și contextul original.
 
4. Ce spune, de fapt, titlul?
 
Titlurile de tipul „Nu o să-ți vină să crezi ce s-a întâmplat!”, „ULTIMA ORĂ!” sau „Autoritățile ascund adevărul!” sunt concepute pentru a atrage atenția.
 
Un titlu senzațional nu înseamnă automat că informația este falsă, dar ar trebui să ne determine să citim articolul integral și să verificăm afirmațiile prezentate.
 
5. Fotografia este autentică?
 
Imaginile pot fi scoase din context, editate sau asociate cu un eveniment diferit. O fotografie impresionantă nu este, în sine, o dovadă că informația care o însoțește este adevărată.
 
Căutarea inversă a imaginilor poate ajuta la identificarea sursei originale și la verificarea datei sau a contextului în care fotografia a fost realizată.
 
De ce credem uneori informațiile false?
 
Problema nu este doar lipsa verificării. Oamenii tind să acorde mai multă atenție informațiilor care le confirmă opiniile sau emoțiile.
 
O știre care provoacă furie, teamă sau indignare are șanse mai mari să fie distribuită rapid. În astfel de situații, reacția emoțională poate apărea înaintea verificării informației.
 
De aceea, una dintre cele mai simple metode de protecție este să facem o pauză înainte de distribuire și să ne întrebăm: „De unde știm că acest lucru este adevărat?”.
 
Realitatea: știrile false nu sunt întotdeauna ușor de recunoscut
 
Așadar, afirmația „știrile false sunt ușor de recunoscut” este mai degrabă un mit.
 
Unele informații false pot fi identificate rapid, dar altele sunt suficient de bine realizate încât să pară autentice. Diferența o face, de multe ori, verificarea.
 
Într-un spațiu online în care informațiile circulă în câteva secunde, alfabetizarea media devine o abilitate importantă. Nu este suficient să citim un titlu, să privim o fotografie sau să avem încredere într-o postare distribuită de un cunoscut.
 
O informație nu devine adevărată pentru că este distribuită de multe persoane. Iar faptul că pare credibilă nu înseamnă că a fost verificată.
 
Înainte de distribuire, câteva secunde de verificare pot face diferența dintre informare și dezinformare.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 


Citește și:
Distribuirea informațiilor false pe rețelele sociale depinde mai mult de utilizatori decât se credea. Ce arată un nou studiu