România, relații diplomatice Bosnia și Herțegovina sărbătorește Ziua Statalității (GALERIE FOTO)

Bosnia și Herțegovina este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori. Țara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații. Potrivit Wikipedia, un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac, deși acest termen se aplică și etnicilor bosniaci.

Țara se învecinează cu Croația la vest, cu Serbia la est și cu Muntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum. Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.

„Bosnia și Herțegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată și împărțită din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska“ – conform Wikipedia.
BiH este compusă din două entităţi: Federaţia Bosnia şi Herţegovina/FBiH (cca. 51% din teritoriul BiH şi formată din 10 cantoane), Republica Srpska/RS (cca. 49% din teritoriul BiH) – şi Districtul Brčko, autonom, aflat sub suveranitatea conducerii centrale, conform MAE

Rezultatele finale ale recensământului persoanelor şi locuinţelor desfăşurat în octombrie 2013 au fost publicate, la 30 iunie 2016, de către Agenţia de Statistică din BiH:

• populaţia totală a BiH: 3.531.159 de locuitori;
• populaţia FBiH: 2.219.220 de locuitori;
• populaţia RS: 1.228.423 de locuitori;
• populaţia DB: 83.516 locuitori.

Din numărul total al locuitorilor BiH, 50,11% sunt de etnie bosniacă, 30,78% de etnie sârbă şi 15,43% de etnie croată.

Din numărul total al locuitorilor BiH, 50,7% sunt de credinţă musulmană, 30,75% de credinţă creştin – ortodoxă  şi 15,19% de credinţă catolică.

Limbi vorbite sunt bosniacă, sârbă, croată, iar ca religii musulmană, ortodoxă, romano – catolică, altele.

În Bosnia și Herțegovina nu a fost agreată o dată comună pentru sărbătorirea Zilei Naţionale. La 25 noiembrie, FBiH sărbătoreşte Ziua Statalităţii, dată la care, în 1943, a fost constituit Consiliul Naţional Anti – Fascist de Eliberare Populară a Bosniei şi Herţegovinei, care a declarat acest stat o comunitate egală de bosniaci (musulmani), sârbi şi croaţi. Ziua Statalităţii nu este recunoscută de autorităţile din RS, căreia îi preferă ziua de 21 noiembrie, dată la care au fost agreaţi, în 1995, la baza aeriană de la Dayton, Ohio (SUA), termenii Acordului de Pace“ – conform MAE.


Geografie

Bosnia este situată în Balcanii de Vest, și se învecinează cu Croația (pe 932 km) la nord și sud-vest, cu Serbia (pe 302 km) către est, și cu Muntenegru (pe 225 km) către sud-est. Se încadrează între paralelele de 42° și 46° latitudine nordică, și între meridianele de 15° și 20° longitudine estică.
Numele țării provine de la cele două regiuni istorice, Bosnia și Herțegovina, limita dintre ele de-a lungul timpului fiind foarte vag definită. Bosnia ocupă zonele nordice, circa patru cincimi din suprafața țării, în vreme ce Herțegovina ocupă colțul sudic.

„Țara este predominant muntoasă, cuprinzând zona centrală a Alpilor Dinarici. Părțile nord-estice ajung în Câmpia Panonică, în vreme ce la sud are o mică ieșire la Marea Adriatică. Alpii Dinarici sunt dispuși în general pe direcția est-vest, și sunt mai înalți spre sud. Cel mai înalt vârf din țară este Maglić, cu o altitudine de 2.386 m, aflat pe frontiera cu Muntenegru. Printre alte culmi muntoase înalte se numără Kozara, Grmeč, Vlašić, Čvrsnica, Prenj, Romanija, Jahorina, Bjelašnica și Treskavica.

În ansamblu, circa 50% din teritoriul Bosniei și Herțegovinei este împădurit. Majoritatea pădurilor se află în centru, est și vest. Herțegovina are o climă mediteraneană mai uscată, cu un relief predominant carstic. Nordul Bosniei (Posavina) conține terenuri agricole fertile de-a lungul râului Sava, în zonă practicându-se intensiv agricultura. Aceste zone fac parte din Câmpia Parapanoncă ce se întinde în Croația și Serbia vecine. Țara are doar 20 kilometri de ieșire la mare,[17] în jurul orașului Neum din cantonul Herțegovina-Neretva. Deși orașul este înconjurat de peninsule croate, conform legislației internaționale, Bosnia are prin el drept de acces la mare“ – conform Wikipedia.

Cele mai mare orașe sunt capitala Sarajevo și Banja Luka din regiunea nord-vestică denumită Bosanska Krajina; alte orașe mai sunt și Bijeljina și Tuzla în nord-est, Zenica și Doboj în centrul Bosniei și Mostar, capitala Herțegovinei.

Politica internă

Bosnia și Herțegovina este condusă la nivel central de o Preşedinţie colectivă şi rotativă, alcătuită din trei membri, fiecare aparţinând unuia din cele trei popoare constitutive (bosniaci, sârbi şi croaţi), aleşi pentru un mandat de 4 ani, care asigură prin rotaţie Preşedinţia-în-exerciţiu, pe câte o perioadă de 8 luni.

„În urma votului din 7 octombrie 2018, cei trei membri ai Președinției sunt Milorad Dodik (SNSD – membru sârb), Željko Komšić (DF – membru croat) și Šefik Džaferović (SDA – membru bosniac), în această ordine executând și mandatele.
Republica Srpska/RS. Preşedinte: doamna Zeljka Cvijanović (membră SNSD), din 19 noiembrie 2018
Federația Bosnia și Herțegovina/FBiH. La nivelul FBiH nu s-a reușit formarea guvernului după alegerile generale din 7 octombrie 2018. Blocajul politic nu a permis nici alegerea președintelui și vicepreședinților entității“ – conform MAE.

Misiunea EUFOR Althea

Începând cu anul 2004, pe teritoriul BiH este desfășurată misiunea EUFOR Althea a Uniunii Europene, care operează în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite. Misiunea succedă SFOR și IFOR, desfășurate de NATO, și a fost inițial responsabilă de supervizarea implementării componentelor militare ale Acordului de Pace de la Dayton. Din anul 2012, misiunea se concentrează pe antrenarea și consolidarea capacității forțelor armate ale BiH.


România participă la operația EUFOR Althea cu 40 de militari, aceştia desfăşurându-şi activitatea în baza militară Butmir din Sarajevo şi oficii LOT.

Relații bilaterale

Conform MAE, relaţia bilaterală cu Bosnia şi Herţegovina (BiH) se desfăşoară într-un context pozitiv.
Apartenenţa BiH la spaţiul balcanic şi perspectiva sa europeană şi euro-atlantică plasează relaţia cu BiH printre preocupările speciale de politică externă ale României.
Relaţiile diplomatice dintre România şi BiH au fost stabilite la 1 martie 1996. Ambasada României la Sarajevo a fost deschisă la 28 martie 1998. BiH a deschis Ambasada la Bucureşti la 20 noiembrie 2006.

Ambasadorul României la Sarajevo: E.S. Anton Păcurețu (desemnat)
Ambasadorul Bosniei ȘI Herțegovinei la Bucureşti: E.S. Slaviša Ćeranić (din 25 iunie 2019)

Vizita preşedintelui României (Traian Băsescu) la Sarajevo, la 20 martie 2008, a reprezentat un prilej bun pentru relansarea relaţiilor bilaterale, fiind urmată în martie 2013 de vizita oficială la Bucureşti a Preşedintelui-în-exerciţiu al Preşedinţiei BiH, Nebojša Radmanović.
Nu există o comunitate românească în BiH de tipul celei existente în celelalte state din Balcanii de Vest, fiind formată din aprox. 100 de persoane, cu un nucleu de cca. 15 cetățeni români în Sarajevo.

Condiții de intrare și regim de ședere

Conform MAE, cetățenii români, posesori ai oricărui tip de pașaport emis de autoritățile române sau a unei cărți de identitate  / electronice românești sunt exceptați de la necesitatea obținerii vizei pentru șederi de până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile pe teritoriul acestui stat. Este necesar ca documentul de călătorie utilizat (carte de identitate / electronică sau pașaport) să aibă o valabilitate de 3 luni peste perioada declarată de ședere pe teritoriul acestui stat.

Totodată, cetăţenii români care doresc să intre pe teritoriul statului Bosnia şi Herţegovina trebuie să facă dovada deţinerii sumei de 150 BAM (mărci convertibile) sau de 75 de Euro, pentru fiecare zi de şedere pe teritoriul acestei ţări.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat să se adreseze misiunii diplomatice a României şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

Siguranţă şi criminalitate
Conform MAE, terorismul este un fenomen global, nelocalizat, prin urmare nici Bosnia şi Herţegovina nu poate fi exclusă din faţa acestei ameninţări.
În Bosnia şi Herţegovina se menţin riscurile unor conflicte etnice locale. Cetăţenii români care călătoresc în Bosnia şi Herţegovina trebuie sa evite implicarea în dispute cu localnicii.

„Recomandăm tuturor cetăţenilor români care călătoresc în Bosnia şi Herţegovina să urmărească în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile locale şi să acceseze periodic pagina de internet a Ministerului român al Afacerilor Externe.
Cel mai important aspect privind siguranţa persoanelor care călătoresc în această ţară îl reprezintă existenţa zonelor minate rămase din timpul conflictului armat din prima jumătate a anilor 1990. Recomandăm cetăţenilor români care călătoresc în Bosnia şi Herţegovina să nu se abată de la drumurile principale.
Bosnia şi Herţegovina este o ţară cu un nivel de criminalitate mediu. Există o creștere a infracţiunilor de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini care pot apărea în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, benzinării sau zone de servicii pe autostrăzi), s-au intensificat spargerile de mașini cu numere străine pentru extragerea bunurilor din habitaclu, îndeosebi cele care sunt parcate pe străzi lăturalnice, cele mai dese evenimente de acest gen înregistrându-se în Sarajevo și Mostar“ – au mai precizat reprezentanții MAE

Recomandări generale:

• Păstraţi documentele, valorile personale, biletele de călătorie, banii şi cărţile de credit în locuri sigure şi nu le expuneţi în mod vizibil;
• În cazul în care călătoriţi cu maşina personală, nu ţineţi bunuri de valoare la vedere, în autoturism;
• Asiguraţi maşina cu sistem de alarmă şi încuiaţi uşile atunci când părăsiţi autoturismul;
• În cazul călătoriei cu autobuzul sau trenul, supravegheați în permanență bagajele;
• Fiți întotdeauna atenți, mai ales după lăsarea întunericului și în locații frecventate de turiști, cum ar fi cafenele, parcări, zone comerciale și restaurante;
• Luați măsuri de precauție pentru a vă proteja proprietatea de furt, menținând întotdeauna controlul pozitiv asupra bunurilor dvs. Călătoriți în grupuri și rămâneți în zone bine luminate după lăsarea întunericului;
• Evitați să purtați asupra dumneavoastră sume mari de bani;
• Oamenii care poartă rucsacuri ies în evidență și atrag atenția hoților de buzunare.
• În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, se recomandă contactarea celui mai apropiat birou al poliţiei.
• În cazul pierderii paşaportului românesc, se recomandă sesizarea atât a biroului local de poliţie, cât şi a Ambasadei României din Sarajevo.

În cazul unor incidente grave (accidente, tâlhării), care necesită intervenţia imediată a autorităţilor locale, trebuie apelate următoarele numere de urgenţă:

• Politia 122
• Pompierii 123
• Ambulanța 124

Se recomandă, de asemenea, sesizarea Ambasadei României la Sarajevo, care poate acorda asistenţă consulară în condiţiile prevăzute de lege.

Contactarea autorităților române

Reprezentarea diplomatică şi consulară a României în Bosnia și Herțegovina este asigurată de Ambasada României în Sarajevo.
Pentru situații de urgență, Ambasada României în Sarajevo poate fi contactată la  00387 61 428 354.

„Recomandăm tuturor cetățenilor români să-și anunțe prezența în Bosnia și Herțegovina la Ambasada României în Sarajevo, fie prin intermediul platformei www.econsulat.ro, fie folosind adresa de e-mail sarajevo.consul@mae.ro și sarajevo@mae.ro comunicând următoarele date: nume, prenume, data nașterii şi numărul de telefon mobil“ – au mai transmis reprezentanții MAE.

Ambasada României în Bosnia şi Herţegovina
Ambasador: Anton PĂCUREŢU
COORDONATE DE CONTACT:Adresă: Cobanija 28, Sarajevo, 71000
Web: http://sarajevo.mae.ro
Consulatul Onorific al României la Mostar, Bosnia și Herțegovina
Jurisdicția consulara: Canton 10, West-Herzegovina Canton și Herzegovina-Neretva Canton
Adresa: Strada Stjepana Radića nr. 31, 88000, etaj 1, Mostar.
Telefon: 0038763390107
E-mail: davorin@gumam.com
Consul onorific: Davorin Vidačković.
Ambasada Bosniei și Herţegovinei
Str. Stockholm nr. 12, Sector 1 București
Tel: 021 409 26 01
Fax: 021 409 26 03
Email: Amb.bukurest@mvp.gov.ba
Program de lucru: luni – vineri 09.00 – 17.00
E.S. Dl Milorad ŽIVKOVIĆ
Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar (12 octombrie 2023)
Dna Slobodanka ŽIVKOVIĆ
Dl Asim
ASANOVIĆ
Consilier (2 martie 2016)
Dna Ornela ČULE
Secretar I (6 septembrie 2021)
  
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

România, relații diplomaticeSurinam - cronica unei țări-mesteacăn între pădure și ocean (FOTO)

Sursa foto: wikipedia