Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:05 11 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Retrocedarea „Movilă“ face obiectul unui dosar în care au demarat cercetările în urmă cu zece ani (documente)

ro

25 Feb, 2015 00:00 4728 Marime text


Prima afacere de proporții a trioului Mazăre-Constantinescu-Strutinsky a fost celebra retrocedare a averii familiei Movilă. Povestea a început în anul 2001, când cererea prin care Aline Ivonne Buzescu Movilă, prin reprezentant Georgică Giurgiucanu, solicita restituirea în natură a terenului situat în Constanţa, cartier Anadalchioi, în suprafaţă de 98,66 hectare, a fost respinsă de primarul Radu Mazăre. După aproximativ trei ani, apare şi surpriza: trei dispoziții de primar prin care o parte din suprafață era atribuită unor persoane fără nicio legătură de rudenie cu familia Movilă. În Dispoziția 679/11.03.2003 se menţionează, la art. 1, că „terenul notificat este ocupat în totalitate de locuinţe, spaţii comerciale, alei, construcţii industriale, alţi proprietari“.

În aceeaşi dispoziţie de primar amintită mai sus se precizează însă că solicitanţilor li se acordă în schimb măsuri reparatorii în echivalent. La acelaşi articol 1 al dispoziţiei, se mai arată că drepturile izvorând din notificare au fost cesionate de Ivonne Movilă către Georgică Giurgiucanu, Maria Mariuţa, Cristian Borcea, SC Habitat şi Ambient SA şi Mihai Camboianu. Aceştia, numiţi ulterior persoane îndreptăţite, au primit prin dispoziţie de primar bunuri de aceeaşi natură, sub formă de măsuri reparatorii, în valoare de zeci de milioane de euro. De la această retrocedare pornesc o serie de afaceri în spatele cărora se află „tripleta de aur“ Mazăre-Constantinescu-Strutinsky și, de aceea, în primul episod vom descrie cât se poate de succint modul prin care aceste terenuri au ajuns ulterior în societăți sau la persoane care au legătură cu mall-urile din oraș sau Aqualand-ul din Mamaia.   
 
Dosarul 29/P/2005 a luat naștere ca urmare a retrocedării Movilă. Cercetările în cazul lui Radu Mazare, Nicușor Constantinescu și alți 35 de inculpați, foști angajați ai Primăriei, notari și oameni de afaceri, au demarat în urmă cu zece ani. Dosarul a stat aproape patru ani la DNA București, a fost închis o dată și apoi redeschis de Daniel Morar. În prezent, dosarul se judecă pe fond pe rolul Curții de Apel București și are numărul 6536/2/2008. Printre inculpați se mai află Cristian Borcea și Emil Dragoș Săvulescu, doi dintre foștii patroni ai clubului Dinamo București. Printr-o serie de tertipuri avocățești, dosarul s-a judecat șapte ani și se așteaptă finalul. S-au epuizat cam toate probele și expertizele cerute de părți.

Beneficiarii retrocedărilor, mandatari cu dedicație

În acest dosar sunt cuprinse o serie de retrocedări cu cântec care s-au derulat în perioada primului mandat al primarului Radu Mazăre și care au vizat dosare sau cereri de retrocedare depuse la Primăria Constanța și nesoluționate de foarte mult timp. O parte dintre aceste cereri și-au găsit rezolvarea abia când dosarele au fost cesionate către persoanele care aveau în vreun fel „intrări“ la Primăria Constanța. În acest dosar sunt cercetate dispoziții de primar emise pentru următoarele persoane: Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru, Leșe Laura Mariana, Sterian Nejloveanu și Gheorghe Nijloveanu, Giurgiucanu Georgică și Dragne Gardef Ștefania Carmen. Modul de intrare în posesie a terenurilor diferă de la o retrocedare la alta, dar toate dispozițiile emise de Radu Mazăre au un numitor comun: posesorii de drepturi litigioase sau mandatarii au fost din anturajul sau din cercul de interese al trioului Mazăre-Constantinescu-Strutinsky, la care se adaugă și Daniela Ramona Petcu, în prezent Dospinescu (în urmă cu câteva zile, aceasta a fost suspendată din funcţia de director executiv al Direcţiei Patrimoniu din cadrul Primăriei Constanţa). Dacă se îndeplinea această condiție, dosarele erau soluționate rapid printr-o dispoziție de primar. Prin această metodă, terenuri valoroase din Constanța și stațiunea Mamaia au ajuns în posesia unor firme în care acționari erau: mama lui Radu Mazăre, fratele sau vărul său, Basarab Popa, decedat de curând. Casa din Mamaia în care locuieşte Radu Mazăre cu chirie este construită pe un astfel de teren. Lista beneficiarilor este lungă și, cum am specificat anterior, printre aceștia se află şi Săvulescu și Borcea.

 Retrocedarea Movilă, fără moștenitorii familiei

Așa cum spuneam, unul dintre cazurile flagrante este cel al retrocedării averii familiei Movilă. Ivonne Aline Buzescu Movilă era una dintre moștenitoarele în viață ale averii boierului Iuliu Movilă, care îi era bunic. Ivonne Movilă l-a mandatat, în împrejurări neclare, pe Georgică Giurgiucanu pentru a se ocupa de restituirea averii imobiliare pe care a deținut-o mama sa, Elena Toma, dar și cea a unchilor săi, Jules Movilă, Sever Movilă, Caton Movilă și a mătușilor, Felicia Cerchez și Cornelia Ciurea. În situația în care erau recuperate aceste proprietăți, Giurgiucanu obținea jumătate din fiecare imobil. În final, a luat mult mai mult de jumătate din terenul care, în perioada de boom imobiliar, valora milioane de euro. Depășindu-și mandatul, Giurgiucanu a făcut alte notificări prin care a cerut drepturile și averea unchilor și mătușilor lui Ivonne Movilă. Pentru a se acoperi pentru notificările nejustificate, Giurgiucanu şi Săvulescu au obținut un nou contract de mandat de la Ivonne Movilă, care l-a anulat pe primul și în care se stipula și faptul că cei doi sunt împuterniciți să ceară și drepturile lui Jules și Sever Movilă (pag 117/118 din rechizitoriu). În niciunul dintre aceste mandate nu se face referire la faptul că Giurgiucanu și Săvulescu au dreptul să vândă drepturile succesorale ale mandantei. Curios este că Ivonne Movilă mai avea un testament prin care lăsa averea în grija unei prietene, iar aceasta ar fi trebuit să o doneze unor ONG-uri ce se ocupă de nedreptățile din Justiția română. De aceea nu se înțelege de ce Ivonne, în ultimele luni de viață, a făcut acest nou demers juridic prin care le cedează celor doi moștenirea sa. Procurorii afirmă în rechizitoriu că, de fapt, Georgică Giurgiucanu nu avea un mandat real, iar Ivonne Movilă nu-și însușise notificarea făcută de reprezentantul său la Primăria Constanța.

Mall construit pe terenul Movileştilor

Trecând peste aceste aspecte și peste faptul că Ivonne nu-l putea moșteni în totalitate pe Jules Movilă, care mai avea și alți moștenitori, Radu Mazăre a emis trei dispoziții de primar în acest dosar. Primele au fost 679 din 11.03.2003 şi 796/19.03.2003, prin care Giurgiucanu Georgică, Mariuța Maria, bunica lui Dragoș Săvulescu, Borcea Cristian, SC Habitat și Ambient SA, societate unde acționar este Valentin Ionescu, fost coleg de facultate al lui Radu Mazare, alături de Guillin Investments Limited, cu sediul în Nicosia, și de Camboianu Mihai au primit terenuri în zona Portului Turistic Tomis și a Parcului Tăbăcărie unde, mai târziu, s-a construit un mall. A urmat Dispoziţia nr. 1344 din 31.05.2004, prin care Giurgiucanu solicita 98,66 hectare în cartierul Anadalchioi în numele lui Ivonne Movilă și care invocă și deciziile anterioare. Cum zona era ocupată de un cartier de locuinţe, primarul a dispus punerea în posesie a următorilor: Giurgiucanu Georgică (22,05% din suprafaţă), Mariuța Maria, bunica lui Dragoş Săvulescu (14,70% din suprafaţă), Borcea Cristian (12,25% din suprafaţă), SC Habitat și Ambient SA (cu 50% din suprafaţă) și Camboianu Mihai, cu 1%, în diferite zone ale orașului Constanța. În total, cei cinci au primit: Giurgiucanu Georgică - 67.362 mp în valoare de 3.989.388 de euro, Săvulescu Emil Dragoș - 21.260 mp în valoare de 1.234.317 euro, Borcea Cristian - 19.669 mp în valoare de 1.067.604 euro, Camboianu Mihai - 8.670 mp în valoare de 626.888 de euro, Ionescu Valentin prin Habitat și Ambient SRL  - 126.495 mp în valoare de 6.278.230 de euro, și aceste calcule sunt cele subevaluate de angajatul Primăriei învinuit în același dosar, Dima Alin Horațiu. Ivonne Movilă nu a primit nimic. De altfel, ea a decedat chiar în perioada în care se demarau cercetările în acest dosar. A fost înmormântată în mare secret de Săvulescu și de Giurgiucanu.

 Moștenitorii familiei Movilă, ignorați de primarul Mazăre

În aceeași perioadă, Dan Iarca Movilă, violonist la Filarmonica din Paris, moștenitor de drept al lui Jules Movilă, a făcut, la rândul său, notificări la Primăria Constanța. A primit un tratament josnic din partea primarului Radu Mazăre, care pur și simplu l-a gonit din Primărie. Oficial, Dan Iarca Movilă nu a primit niciun răspuns cu privire la solicitările sale. El a murit cu regretul că familia sa nu a fost despăgubită în niciun fel. Terenurile au ajuns la „baieții deștepți“ care acum sunt cercetați sau arestați.   

Iuliu Movilă și-a donat averea în 1948 

În anul 1945, se puneau bazele exproprierilor conform Reformei agrare pe care comuniștii o pregăteau. Pe 23 martie 1945, a fost adoptată Legea 187, care nu a fost abrogată niciodată. La articolul 8 din aceasta lege sunt enumerate o serie de instituții ale căror proprietăți erau exceptate de la expropriere: „Sunt exceptate de la expropriere și lăsate în proprietatea actualilor proprietari: orezăriile existente, bunuri agricole aparținând mănăstirilor, mitropoliilor, episcopiilor, Domeniilor Coroanei, ale Eforiilor și Așezămintelor spitalicești, precum și cele ale Academiei Române...“ Probabil cu gândul că-și va mai salva ceva din avere după ce comuniștii vor dispărea, Iuliu Movilă a donat mai tot ce avea către Academia Română. În Monitorul Oficial din 8 noiembrie 1948, apar toate donațiile lui Movilă către Academia Română pe care comuniștii le-au dat în folosință Ministerului Agriculturii și celui de Interne. Apar și proprietățile lui Iuliu Movilă, care însumează 452 de hectare doar în Dobrogea. La poziția 20, este trecut și terenul agricol din Anadalchioi, în suprafață de 98 de hectare. În anul 2004, Academia Română a solicitat de la Primăria Constanța toate terenurile lui Iuliu Movilă care fuseseră donate și date în folosință la Ministerele de Interne și cel al Agriculturii prin Deciziunea 1486/1948 (vezi subsolul din prima pagină a Monitorului Oficial din 1948, facsimil ataşat la secţiune Documente). În anexa cererii, la poziția 18, apar cele 98 de hectare din Anadalchioi. Pe data de 29.12.2004, când toată lumea se pregătea de Revelion, Instituția Prefectului, emitea un Titlu de Proprietate către Academia Română pentru 452 de hectare situate în localitatea Topalu. Suprafața este exact cea cerută de Academie și însumează toata averea lui Iuliu Movilă, dar și a altor latifundiari: Ion Câmpineanu Cantemir, Silvia Mavrodin și Corneliu Păcuraru Bianu. Printre aceste suprafețe se numără și cele 98 de hectare din Anadalchioi ale lui Iuliu Movilă.

Primarul Mazăre și Institutia Prefectului au retrocedat fiecare averea Movileştilor

Primarul Radu Mazăre a retrocedat o parte dintre cele 98 de hectare din Anadalchioi, așa cum am descris anterior, fără să aibă dreptul. Nici măcar Ivonne Movilă nu putea moşteni cât a retrocedat Mazăre! În plus, cele 98 de hectare care fac obiectul retrocedării lui Mazăre fuseseră donate de Iuliu Movilă Academiei Române în 1945. Acest lucru este certificat și de punerea în posesie a Prefecturii Constanța, ce recunoaște că suprafețele provin din averea Movilă, dar aparțin de drept Academiei Romane, conform actului de donaţie (vezi anexa facsimil). Institutia Prefectului avea obligația, conform Legii 10, să verifice fiecare decizie de primar și să stabilească dacă este legală. Având în vedere că cele trei decizii de primar au fost date cu un an înaintea întocmirii Titlului de Proprietate nr. 1281 pentru Academia Română, se presupune că Institutia Prefectului avea cunoștință de faptul că averea familiei Movilă mai făcuse obiectul unei retrocedări și trebuia să sesizeze că va retroceda același teren de două ori.

 Concluzie

De fapt, prima retrocedare a făcut-o în mai 2004 Radu Mazăre, pe Legea 10 (teren intravilan), în Constanța, iar pe cea de-a doua a făcut-o Institutia Prefectului, patru luni mai târziu, pentru Academia Română, pe Legea 18, în extravilanul comunei Topalu, județul Constanța. Reiese clar că primarul Radu Mazăre nu putea retroceda cele 98 de hectare nici măcar Ivonnei Movilă, pentru că ele nu mai aparțineau bunicului acesteia din 1948. Favorizații sunt cei cinci mandatați sau cesionari ai drepturilor litigioase care au intrat în posesia a 60.142 mp din domeniul public al statului, faleză în Portul de agrement Tomis și zona adiacentă plus alte terenuri în Mamaia.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • aura 25 Feb, 2015 13:47 acesta este stilul se asteapta sa moara mosdtemitorii ca sa se piarda urma terenului . 4 ani am lutat in tribunal cu Mazare sa scot dosarul din biroul lui personal . ii urez toate cele mai bune......