Omul care poate schimba procesul morții afaceristului Ioan Crișan A construit dispozitivul exploziv, dar acum a devenit martor-cheie

Omul care a confecționat dispozitivul exploziv folosit în asasinarea afaceristului arădean Ioan Crișan a ajuns unul dintre martorii-cheie ai procesului, după ce inițial fusese cercetat ca suspect.

Bărbatul susține că nu știa la ce urma să fie folosit mecanismul și că se teme de inculpați, motiv pentru care instanța i-a acordat statutul de martor vulnerabil și l-a audiat dintr-o sală separată, potrivit Gândul, citat de stiripesurse.ro.

Mărturia sa poate cântări greu în procesul în care Laura Dronca, fiica victimei, este acuzată că ar fi pus la cale asasinatul. Bărbatul poate oferi informații despre cine i-ar fi cerut să construiască dispozitivul, ce explicație ar fi primit și ce discuții ar fi purtat cu persoanele trimise în judecată.

Laura Dronca a încercat să obțină reluarea cercetărilor împotriva lui, însă demersul său a fost respins definitiv.

A construit dispozitivul exploziv, dar spune că nu știa planul real

Rolul bărbatului în confecționarea dispozitivului exploziv reprezintă una dintre piesele importante ale dosarului. Disputa privește însă intenția cu care acesta ar fi construit mecanismul și ce știa despre destinația sa reală.

Potrivit susținerilor formulate de avocatul său într-un alt proces, bărbatul ar fi realizat dispozitivul la solicitarea a doi dintre inculpați, crezând că urma să fie folosit pentru demolări în construcții.

„Dispozitivul a fost confecţionat de către intimat cu scop de hobby, la solicitarea celor doi inculpaţi, pentru a efectua demolări în construcţii”, a susținut avocatul.

După declanșarea anchetei, bărbatul s-ar fi prezentat din proprie inițiativă în fața organelor de cercetare penală și ar fi relatat ce știa despre faptele investigate.
Procurorii au ajuns la concluzia că nu existau suficiente dovezi că acesta cunoștea, în momentul confecționării mecanismului, planul în care urma să fie folosit. În lipsa probelor privind intenția sa, cauza deschisă pe numele lui a fost clasată.

Din suspect a devenit martor-cheie în proces

După ce a fost scos de sub acuzații, bărbatul a dobândit calitatea de martor. Declarațiile lui sunt importante deoarece pot explica traseul dispozitivului exploziv și legătura dintre confecționarea acestuia și persoanele acuzate de moartea lui Ioan Crișan.

El poate relata cine i-ar fi cerut mecanismul, ce motiv i-ar fi fost prezentat și ce discuții ar fi avut cu inculpații înainte și după explozie.
Această schimbare de statut — din suspect în martor — a devenit și una dintre mizele apărării Laurei Dronca. Dacă bărbatul ar fi fost cercetat din nou, declarațiile sale ar fi putut fi analizate și din perspectiva unui posibil interes personal în cauză.

De ce a cerut să fie audiat cu vocea distorsionată

Cu o zi înainte de audiere, martorul a solicitat instanței mai multe măsuri speciale de protecție. El a cerut să depună mărturie prin videoconferință, dintr-o încăpere separată, cu imaginea blurată și vocea distorsionată.


Potrivit documentelor instanței, bărbatul și-a motivat solicitarea prin teama pe care ar resimți-o față de persoanele trimise în judecată.

„Martorul (...) a solicitat acordarea unei protecţii, respectiv ca audierea sa să aibă loc prin videoconferinţă, cu vocea distorsionată şi imaginea blurată, spunând că îi este teamă de inculpaţi”, se arată în documentele dosarului.

Cererea nu a fost admisă integral. Procurorul a arătat că identitatea bărbatului era deja cunoscută într-o anumită măsură, astfel că blurarea imaginii și distorsionarea vocii nu se mai justificau.

La dosar există și o scrisoare medicală din aprilie 2024, potrivit căreia bărbatul fusese diagnosticat cu episoade de tulburare anxios-depresivă și urma un tratament cronic.
Documentele instanței mai arată că, în perioada în care avea calitatea de suspect, acesta ar fi declarat că fusese supus unor presiuni din partea fiicei lui Ioan Crișan și a unuia dintre ceilalți inculpați.


„Din declaraţiile date în calitate de suspect (...) a rezultat faptul că a fost supus unor presiuni din partea celor doi inculpaţi (...), care i-au creat o stare de frică şi care l-au afectat din punct de vedere psihic”, se precizează în documente.

Actele consultate nu explică în ce ar fi constat concret aceste presupuse presiuni. Judecătorii au apreciat însă că temerea exprimată de martor era suficient de serioasă pentru a justifica audierea lui în afara sălii în care se aflau inculpații.

Laura Dronca a încercat să-l transforme din nou în suspect

Laura Dronca a contestat soluția prin care bărbatul a fost scos de sub acuzații și a cerut reluarea cercetărilor împotriva lui.
Demersul avea o miză importantă pentru apărare. Dacă bărbatul ar fi redevenit suspect, credibilitatea declarațiilor sale ar fi putut fi contestată inclusiv prin argumentul că ar avea propriul interes să transfere răspunderea asupra altor persoane.

Instanța nu a admis însă solicitarea. La 2 iunie 2026, plângerea formulată de Laura Dronca împotriva soluției de clasare a fost respinsă definitiv, ca nefondată.
Bărbatul și-a păstrat astfel calitatea de martor în dosarul privind asasinarea omului de afaceri Ioan Crișan.

De ce mărturia lui poate cântări decisiv în proces

Laura Dronca este acuzată de instigare la omor calificat, instigare la distrugere și instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive.
Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă sunt acuzați de omor calificat, distrugere și nerespectarea regimului materiilor explozive. Toți cei trei inculpați contestă acuzațiile și nu recunosc faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

Instanța a considerat însă că starea sa de teamă trebuia luată în serios. Bărbatul a primit statutul de martor vulnerabil și a fost audiat dintr-o sală separată, fără să se afle față în față cu Laura Dronca și ceilalți doi inculpați, Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă.

 

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.