Negocieri decisive pentru salariile bugetarilor. Majorări pentru Educație și Sănătate

Noua Lege a salarizării  a intrat în etapa decisivă, cu modificări majore pregătite pentru Educație și Sănătate. Peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați ai sectorului public ar urma să beneficieze de creșteri, potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. În Sănătate, proporția beneficiarilor a trecut de 75%, iar pentru profesori sunt negociate o grilă complet nouă, aplicabilă din 2028, și aproape dublarea plății cu ora.

 

Forma finală a proiectului depinde însă de acordul partidelor politice și de rezultatul ultimelor negocieri cu sindicatele. Legea trebuie adoptată și promulgată până la 31 august pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR.

 

Dragoș Pîslaru a declarat, într-un interviu acordat Digi24, că proiectul a fost modificat substanțial față de varianta publicată pe 17 iulie, după discuțiile purtate cu sindicatele, ministerele și reprezentanții partidelor, scrie stiripesurse.ro. 

 

„În acest moment avem o versiune avansată pe domeniul Sănătății, unde așteptăm și sperăm să găsim o înțelegere care să fie bună pentru sector. Deja din calculele pe care le-am făcut, lucrurile arată mult mai bine decât în versiunea de pe 17 iulie. Deci vestea bună pentru pentru familia ocupațională din sănătate este că în urma discuțiilor cu sindicatele, numărul persoanelor care ar beneficia de creșteri este acum peste trei pătrimi, deci peste 75%, chiar s-ar putea să fie sub 18% cazurile care rămân oarecum izolate, unde ar fi nevoie de compensări”, a explicat Dragoș Pîslaru.
 

 

 

Una dintre cele mai importante schimbări privește numărul salariaților care ar urma să câștige în urma aplicării noilor grile.

 

Potrivit ministrului interimar al Muncii, peste două treimi dintre cei 1,2 milioane de angajați ai sectorului public ar beneficia de creșteri salariale. Raportat la numărul total indicat de oficial, reforma ar aduce venituri mai mari pentru peste 800.000 de persoane.

 

Proiectul urmărește și corectarea diferențelor dintre oameni care desfășoară activități similare, dar sunt plătiți diferit în funcție de instituție, precum și reașezarea raportului dintre salariul de bază și sporuri.

 

 

 

Negocierile cu sindicatele din Sănătate au dus la creșterea semnificativă a numărului de persoane care ar urma să beneficieze de noile grile.

 

În versiunea avansată a proiectului, peste trei sferturi dintre angajații familiei ocupaționale Sănătate ar beneficia de majorări. Proporția celor rămași în situații izolate, pentru care ar fi necesare mecanisme de compensare, ar putea coborî sub 18%.

 

Rezultatul marchează o schimbare importantă față de forma anterioară a proiectului. La sfârșitul lunii iulie, estimarea prezentată de Pîslaru indica majorări pentru aproximativ două treimi dintre angajații din sistemul sanitar.

 

Discuțiile au vizat salariile de bază, plata gărzilor și a turelor, condițiile de acordare a sporurilor și situațiile în care aplicarea noii grile ar genera un venit mai mic decât cel aflat deja în plată.

 

Ministrul consideră că părțile sunt aproape de un acord, dar a evitat să vorbească în numele sindicatelor înainte de finalizarea negocierilor.

 

 

 

Cele mai ample modificări sunt pregătite în Educație, sector în care varianta inițială a legii a provocat numeroase nemulțumiri.

 

„Dar cea mai importantă discuție are loc chiar în dimineața aceasta, cu sindicatele din Educație, pentru că vom propune o nouă grilă și este vorba de o creștere substanțială care să se ducă către cerințele familiei de educație, către profesori preuniversitari și universitari”, a declarat Dragoș Pîslaru.

 

Ministerul Muncii urmează să prezinte sindicatelor o grilă nouă pentru profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Obiectivul este apropierea salariilor de angajamentele asumate de Guvern după greva generală din 2023.

 

Atunci, autoritățile au promis că salariul profesorului debutant din învățământul preuniversitar va fi raportat la salariul mediu brut pe economie.

 

Aplicarea integrală a acestei promisiuni în 2027 ar depăși însă resursele bugetare disponibile. Soluția analizată este eșalonarea creșterilor și activarea noii grile pentru Educație începând din 2028.

 

Pîslaru susține că această variantă poate elimina ultimul obstacol major din negocierile asupra Legii salarizării, după trei ani în care angajații din Educație au așteptat punerea în practică a promisiunilor făcute după grevă.
 

 

 

O altă modificare importantă pentru profesori privește plata cu ora. Valoarea acesteia ar urma să fie aproape dublată, pe baza unei propuneri formulate de Ministerul Educației și discutate deja cu partidele politice.

 

Măsura urmărește să păstreze atractive orele suplimentare și să permită acoperirea posturilor care nu pot fi ocupate prin angajări permanente.

 

Proiectul mai prevede o indemnizație de dirigenție diferențiată, cuprinsă între 10% și 20%, în funcție de criteriile care urmează să fie stabilite în forma finală.

 

Noile măsuri nu sunt prezentate drept beneficii suplimentare acordate fără justificare, ci drept corecții ale unor probleme semnalate constant de profesorii și sindicatele din Educație.
 

 

 

Modificările negociate pentru Sănătate și Educație nu vor determina depășirea plafonului bugetar stabilit pentru 2027.

 

Impactul maxim acceptat este de 12,1 miliarde de lei, echivalentul unei creșteri a masei salariale de 7,3%. Solicitările inițiale formulate de instituții și sindicate depășeau 20 de miliarde de lei, însă autoritățile au stabilit că o asemenea cheltuială nu poate fi susținută de buget.

 

„Nu avem cum să creștem în 2027 peste 12,1 miliarde”, a explicat Pîslaru.

 

Pentru respectarea limitei, unele majorări vor fi acordate etapizat. Cea mai importantă eșalonare este cea prevăzută pentru Educație, unde grila completă cerută de profesori ar urma să intre în vigoare în 2028.

 

Plafonul de 12,1 miliarde de lei a fost stabilit în urma discuțiilor cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană, potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului, prezentate de Agerpres.

 

 

 

Noua lege ar trebui să garanteze că niciun angajat public nu va încasa un venit net mai mic decât cel primit înaintea reformei.

 

În cazurile în care noua grilă și reducerea unor sporuri ar conduce la un venit inferior, diferența ar urma să fie acoperită prin sume compensatorii. Acestea vor avea caracter salarial, vor fi impozitate și vor conta la calcularea pensiei.

 

Protecția nu ar mai fi limitată la cinci ani, așa cum prevedea una dintre variantele inițiale, ci ar urma să fie menținută atât timp cât este necesar, conform explicațiilor oferite anterior de Pîslaru și relatate de Radio România.

 

 

 

După negocierile tehnice, principala necunoscută rămâne susținerea politică. Reprezentanții partidelor urmează să analizeze modificările convenite cu sindicatele și să decidă dacă își asumă forma finală.

 

Dragoș Pîslaru a precizat că discuțiile desfășurate la Palatul Cotroceni au fost constructive, inclusiv cele cu reprezentanții PSD, iar partidele au solicitat ca legea să aibă și acceptabilitate socială în Sănătate și Educație.

 

Ministrul avertizează că aceasta este ultima săptămână în care mai poate fi obținut acordul necesar pentru adoptarea și promulgarea proiectului până la 31 august.

 

Depășirea termenului ar pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR. Oficialul susține însă că miza reformei nu se limitează la fondurile europene, ci include corectarea inechităților salariale acumulate în întregul sistem public.