Noua Lege a salarizării bugetarilor! Valoarea de referință, redusă la 4.000 de lei. Ce prevede ultima variantă a proiectului

Ministerul Muncii a publicat o nouă variantă a proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Documentul propune introducerea unui sistem bazat pe 12 grade și coeficienți de salarizare cuprinși între 1 și 8, precum și o valoare de referință de 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și anul 2027. Proiectul nu este încă lege și poate suferi modificări în procedura de adoptare.

Noua variantă a proiectului Legii salarizării bugetarilor a fost făcută publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu grilele de salarizare și calendarul propus pentru aplicare.

Documentul urmărește să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017 și să introducă un sistem unitar pentru stabilirea salariilor personalului plătit din bugetul general consolidat.

Valoarea de referință scade de la 4.100 la 4.000 de lei

Una dintre modificările importante față de forma prezentată inițial de Ministerul Muncii privește valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor.

În varianta publicată în luna mai, valoarea de referință anunțată pentru anul 2027 era de 4.100 de lei. În noul proiect, aceasta este stabilită la 4.000 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027.

Salariul de bază va rezulta din înmulțirea valorii de referință cu coeficientul atribuit fiecărei funcții. De exemplu, unui coeficient de 2 i-ar corespunde, înainte de aplicarea gradațiilor, sporurilor și a celorlalte drepturi, un salariu de bază brut de 8.000 de lei.


Pentru anul 2027, Guvernul va putea modifica valoarea de referință prin hotărâre, în funcție de concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară.

Începând cu 2028, eventualele majorări vor depinde de obiectivul reducerii cheltuielilor salariale din sectorul public, ca pondere în PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.

Raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu

Proiectul păstrează raportul de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție, salariu de funcție ori indemnizație de încadrare din sectorul bugetar.


Grila va avea 12 grade salariale, fiecărui grad urmând să îi corespundă un interval de coeficienți. Încadrarea funcțiilor se va face pe baza unor criterii precum:

• cunoștințele și experiența;
• complexitatea și diversitatea activității;
• autonomia și impactul deciziilor;
• responsabilitățile de coordonare;
• condițiile de muncă;
• incompatibilitățile și regimurile speciale.

Proiectul se aplică personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, magistraților, funcționarilor publici, personalului cu statut special și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică. Banca Națională a României este exceptată.

Salariile aflate în plată, protejate printr-o diferență tranzitorie

Potrivit proiectului, dacă venitul salarial calculat prin noua grilă este mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026, angajatul va primi o diferență salarială tranzitorie.

Aceasta va fi acordată atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Diferența se va diminua pe măsură ce salariul stabilit prin noua lege va crește, până la eliminarea sa.

Mecanismul ar urma să împiedice scăderea imediată a veniturilor în cazul angajaților pentru care aplicarea noilor coeficienți conduce la un cuantum inferior celui încasat anterior.

Sporurile, plafonate la nivelul ordonatorilor de credite

Proiectul prevede că suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor acordate cumulat nu poate depăși, la nivelul fiecărui ordonator principal de credite, plafonul stabilit de lege.

În cazul anumitor categorii de personal sau condiții de muncă vor putea exista reguli și limite speciale, prevăzute în anexele corespunzătoare familiilor ocupaționale.

Totodată, drepturile salariale vor fi exclusiv cele stabilite prin noua lege. Contractele colective, acordurile colective și contractele individuale de muncă nu vor putea stabili salarii sau alte drepturi bănești care depășesc ori contravin prevederilor actului normativ.

Premii de performanță de până la 20%

Ordonatorii de credite vor putea acorda premii de performanță angajaților care obțin rezultate deosebite, participă la activități cu caracter special sau efectuează lucrări excepționale.

Valoarea individuală a premiului va fi cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază, iar numărul beneficiarilor nu va putea depăși 30% din posturile ocupate, separat pentru funcțiile de execuție și cele de conducere.

Valoarea totală a premiilor acordate într-un an nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale ordonatorului principal de credite.

De la intrarea în vigoare a legii, sistemul va fi aplicat personalului didactic și didactic auxiliar. Pentru celelalte categorii de bugetari, premiile sunt prevăzute începând cu anul 2029 și numai dacă, în anul anterior, a fost respectată ținta de deficit bugetar.

În sănătate, proiectul propune derularea, din 2027, a unui program-pilot privind premiile de performanță, într-un număr limitat de unități sanitare cu paturi.

Când ar urma să intre în vigoare noua lege

Conform formei publicate, noua Lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, cu anumite excepții aplicabile la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Proiectul urmărește, potrivit Ministerului Muncii, eliminarea inechităților, asigurarea unor salarii egale pentru muncă de valoare egală și creșterea transparenței sistemului bugetar.

Varianta actuală trebuie însă să parcurgă procedura de adoptare. Până la aprobarea și publicarea legii în Monitorul Oficial, prevederile prezentate reprezintă propuneri și nu produc efecte asupra salariilor aflate în plată.

Proiectul și documentele aferente pot fi consultate pe site-ul Ministerului Muncii, alături de grilele de salarizare și calendarul de implementare.




Citește și:
VIDEO: Fostul ministru al Muncii, Florin Manole - „Guvernul Bolojan este de vină pentru pierderea banilor din PNRR“