Fost ministru al Muncii face praf legea salarizării „Sporurile ar trebui incluse în salarii ca românilor să nu le scadă veniturile după noua lege a salarizării”

Florin Manole face praf legea lui Dragoș Pâslaru. Fostul ministru spune că proiectul nu a fost nici analizat, nici dezbătut. Acesta a explicat mai multe aspecte ale noii legi a salarizării.

„Eram la piață”

„Nu l-am dezbătut, nu l-am analizat.Vă spun sincer, eram la piață când l-am primit pe telefon, abia... nici n-am apucat să deschid toate fișierele. Un lucru care apare imediat în atenție este scăderea valorii de referință.

Scăderea valorii de referință ar trebui să însemne, în practică, niște venituri reduse, pentru că asta e filozofia legii, se înmulțește coeficientul cu valoarea de referință.

Dacă unul dintre ele e mai mic, atunci produsul e mai mic. Sistemul de sporuri din România este un sistem foarte complex și cam unic în Uniunea Europeană.

Noi trebuie să depășim nivelul ăla. Și atunci când am lucrat eu în Ministerul Muncii, această idee, care este și în jalonul PNRR, era avută în vedere.

Doar că am lucrat atunci, și sunt convins că echipa Ministerului Muncii a încercat să facă asta și acum, prin introducerea sporurilor în salariul de bază, astfel încât salariatul să nu simtă o diferență în minus.", a spus fostul ministru, la Realitatea Plus.

"Scăderea procentului din PIB nu trebuie să însemne scăderea veniturilor"

"Scăderea procentului din PIB nu trebuie să însemne scăderea veniturilor.

De ce? Pentru că PIB-ul crește. Încă o dată, scade procentul din PIB. Una este să cheltui 8 lei pe salarii dintr-un PIB de 100, alta este să cheltui 10 lei pe salarii dintr-un PIB de 150. Deci dacă PIB-ul crește mai repede decât masa salarială, atunci procentul ăsta scade și deci se atinge obiectivul.

Este cumva justificat, dar trebuie avut în vedere, încă o dată, stimularea economiei.

Pentru că dacă PIB-ul nu crește, o să avem o problemă. Ori dacă noi nu facem nimic să crească economia, ba dimpotrivă, guvernul face tot ce poate să scadă economia, din câte se pare, atunci această prevedere poate să genereze probleme. ”, mai a declarat Florin Manole.

Legea salarizării 2026: Ce modificări au fost aduse în ultima variantă

Joi, la Palatul Cotroceni, au fost chemați Sorin Grindeanu, președintele PSD, Ilie Bolojan, președintele PNL, Dominic Fritz, președintele USR, și Kelemen Hunor, președintele UDMR. La discuțiile convocate de președintele Nicușor Dan au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, precum și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii.

După discuțiile de la Cotroceni, liderii celor patru partide menționate mai sus au primit noua variantă a legii salarizării, jalon din PNRR.

Potrivit documentului obținut de Antena 3 CNN, valoarea punctului de referință scade de la 4.100 de lei (cât era în varianta elaborată în iulie) la 4.000 de lei.

Valoarea de referință este cea de la care pornesc toate salariile din sectorul public.

Modificări în Educație

Noul proiect de lege vine cu mai multe modificări, printre care și majorarea coeficienţilor de salarizare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar.

Deși există o scădere a valorii de referință, pentru unele categorii, precum profesorii, coeficienții au fost ușor majorați și absorb o parte din scădere.

Documentul consultat de Antena 3 CNN mai arată faptul că în prima variantă a legii salarizării, exista o prevedere potrivit căreia, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din Anexa I, premiul de performanță putea fi stabilit la doi ani. Acum, această prevedere este eliminată.

De asemenea, ultima variantă a legii salarizării mai precizează că anumite gradații de merit existente se transformă în premiu de performanță, iar acestea se vor menține până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate.

Pe de altă parte însă, pentru celelalte categorii de personal, mecanismul premiilor este amânat cu un an, de la 2028 la 2029.

Documentul consultat de Antena 3 CNN mai arată că indemnizația pentru titlul științific de doctor este stabilită la 500 lei brut/lună, însă în anumite condiții.

Totodată, ultima variantă a proiectului introduce și o definiție explicită a vechimii în învățământ, care va fi împărțită în vechime efectivă și vechime recunoscută, potrivit stiripesurse.ro.

Ce modificări sunt în Sănătate

Același document stipulează că plata în weekend va fi majorată de la 30% la 40%, în timp ce gărzile de sărbători se plătesc cu un tarif orar majorat de la 20% la 30% mai mare decât tariful orar aferent salariului de bază.

De asemenea, sporul maxim pentru condiții foarte periculoase urcă de la 50% la 55%. În plus, salariile vor fi diferențiate după categoria spitalului și secția în care lucrează angajatul.

Documentul consultat de sursa citată mai precizează că sporul de 15% pentru ture ar urma să fie condiționat de efectuarea a cel puțin trei ture în fiecare dintre schimburile sistemului de 3×8 ore sau 2×12 ore.

În plus, în această variantă a legii salarizării apare și o noutate față de cea elaborată în iulie: din 2027, pentru unitățile sanitare cu paturi se instituie un proiect-pilot național, limitat la maximum 4% dintre unitățile sanitare cu paturi din anumite rețele sanitare.

Nicușor Dan și liderii coaliției nu au ajuns la un acord privind legea salarizării

Negocierile dintre președintele Nicușor Dan și liderii PNL, PSD, USR și UDMR pentru deblocarea Legii salarizării s-au încheiat, joi, fără un acord. Partidele din fosta coaliție vor analiza proiectul și urmează să decidă până săptămâna viitoare dacă îl susțin, când este programată o nouă întâlnire cu șeful statului.

Ministrul interimar al Muncii a spus că autoritățile „nu se pot întinde mai mult decât le este plapuma” atunci când stabilesc alocările bugetare și a explicat ce solicitări a transmis Comisia Europeană.

„Ceea ce trebuie să înțelegeți este că data trecută, la întâlnirea cu liderii, am primit niște solicitări foarte clare. Pe de o parte a fost o solicitare de a pune pe masă elementele tehnice pentru ca partidele să poată să urmărească întregul proiect și să poată să vadă în integralitate cum arată lucrurile pe care le pot prelua în Parlament”, a declarat Pîslaru.

Legea trebuie adoptată până la sfârșitul lunii pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR, care are alocată o finanțare de 770 de milioane de euro.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.