Harta interactivă a proiectelor PNRR ratate! Peste 1.600 de investiții și aproape 4 miliarde de euro pierdute de România

Reporterii Info Sud-Est, Átlátszó Erdély, Monitorul de Botoșani și Context.ro arată cum a ajuns România să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate că aveam șansa să construim spitale, să ne apărăm de inundații, calamități sau secetă, am eșuat. Am documentat zeci de proiecte și am descoperit că sute de milioane de euro au dispărut din cauza faptului că autoritățile au fost incompetente în administrarea birocrației. 

Emil Boc de la Cluj a pierdut banii pentru metrou pentru că nu a încărcat documente într-un portal. Am ratat să construim diguri care să ne protejeze de viituri pentru că Apele Române n-au reușit să organizeze licitații atractive pentru constructori. Spitalele regionale, care erau scopul principal al planului României, au rămas, în mare parte, niște planșe și machete.

Aproape patru miliarde de euro. Aceasta este valoarea finanțărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevăzute pentru 1.622 de proiecte care figurează acum ca eliminate, suspendate, reziliate, denunțate sau aflate în diferite proceduri de încetare, potrivit datelor furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea Context.ro.

România a pornit în 2021 cu un PNRR în valoare de 29,2 miliarde de euro, negociat de Guvernul Cîțu, în perioada în care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era condus de Cristian Ghinea, în prezent senator USR.

După cinci ani și trei revizuiri aprobate, valoarea planului a scăzut la 20,11 miliarde de euro, cu peste 9 miliarde de euro sub nivelul inițial în urma celei mai recente revizuiri, propusă de Comisia Europeană în iulie 2026 și aprobată în august. Redistribuirea bugetului a fost pusă în aplicare de guvern la 20 august.

Finanțările PNRR prevăzute pentru cele 1.622 de proiecte însumează aproximativ 4 miliarde de euro, sumă echivalentă cu aproximativ 14% din valoarea originală a planului. Aproape jumătate din această sumă, 46,96%, provine din componenta de granturi, în vreme ce restul de 53,04% provine din componenta de împrumut a planului.

Din datele pe care le-am putut obține, nu putem ști cât s-a plătit efectiv pentru fiecare dintre cele 1.622 de proiecte înainte ca acestea să piardă finanțarea, dar faptul cert este că, deși o parte din fondurile eliberate poate fi folosită pentru alte investiții din PNRR, costurile rămase pentru proiectele ratate vor trebui să fie acoperite din alte surse de finanțare, fie ele europene sau naționale, dacă autoritățile vor să le continue.


Ceea ce pare acum o imagine de ansamblu foarte proastă la absorbţia banilor prin PNRR s-ar putea să se transforme într-un dezastru financiar la începutul anului viitor. Asta pentru că „Legea închiderii PNRR” (183/28 aug 2026), publicată la finalul lunii august, mai dă un răgaz celor care se apropie de închiderea şantierelor, dar îi loveşte crunt pe cei care nu închid proiectele nici la 31 decembrie 2026.

„Ce se întâmplă cu proiectele care nu sunt gata? În baza noii legi, lucrurile stau în felul următor: UAT-urile vor avea timp până la 31 decembrie 2026 să termine aceste proiecte din fonduri proprii sau din alte surse de finanţare. Cele care vor reuşi să termine proiectele până la 31 decembrie nu vor avea vreo pierdere. Exemplu: suntem la 85% cu o lucrare, banii folosiţi au fost până acum din fonduri ale Uniunii Europene, 15% acoperă UAT-ul respectiv până la 31 decembrie 2026 şi atunci nu trebuie să dea vreun ban înapoi. Practic proiectele care nu au fost salvate până astăzi (31 august 2026, n.r.), mai au un mic răgaz. Asta este vestea bună. Problema este cu cele care nu vor fi gata”, a declarat prefectul de Botoşani, Raluca Curelariu, în şedinţa de Colegiu Prefectural organizată chiar pe 31 august, în ziua încheierii raportărilor stadiului lucrărilor la proiectele PNRR. 

Întrebată ce se întâmplă, conform noii legi, cu proiectele care nu se încheie nici la 31 decembrie şi dacă vor trebui să restituie toţi banii primiţi prin PNRR, prefectul de Botoşani a declarat „să sperăm că vor pierde proporţional doar ce nu au reuşit să deconteze ce au lucrat până la 31 august. Probabil aşa va fi, dar vom vedea”.

Practic, în acest moment se discută despre trei scenarii:


– proiecte care vor fi salvate integral până la final de an;

– proiecte care vor pierde bani proporţional cu lucrările neexecutate

– proiecte care ar putea să dea toţi banii înapoi.

Nu știm încă nici câte dintre aceste proiecte sunt legate de cazuri de fraudă sau cine va răspunde pentru eventualele prejudicii. La finalul lui 2025, Parchetul European avea în România 34 de cazuri active privind fraude legate de programele de redresare și reziliență, potrivit raportului anual EPPO. Instituția condusă de Laura Codruța Kovesi nu publică însă numărul total al proiectelor vizate de aceste dosare și nici o listă completă a acestora.

Niciunul dintre miniștri Fondurilor Europene în perioada negocierii și derulării PNRR – Cristian Ghinea, Marcel Boloș, Florin Cîțu, Dan Vîlceanu, Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru – nu au răspuns solicitării unui punct de vedere referitor la eșecul celor peste 1600 de proiecte eliminate din PNRR.

Până apar răspunsurile la aceste întrebări, Context.ro îți pune la dispoziție harta banilor pierduți. Această hartă interactivă îți permite explorarea celor 1.622 de proiecte contractate prin PNRR, care acum vor pune mai multă presiune pe alte programe și bugete, după județ, localitate, instituția responsabilă și valoarea investiției.

Articolul integral poate fi accesat pe Context.ro.




Citește și:
România riscă 770 de milioane de euro din PNRR? Guvernul cere urgentarea verificărilor privind legea ANI