Decizie ICCJ Cum vor fi plătiți medicii pentru gărzile la domiciliu. Clarificări privind acordarea sporurilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat o problemă majoră legată de salarizarea personalului medical, stabilind reguli clare pentru plata gărzilor la domiciliu. Printr-o decizie pronunțată luni, 20 aprilie 2026, instanța supremă a stabilit că sporurile de gardă se acordă doar pentru orele de muncă efectivă în spital, nu și pentru perioada de așteptare la domiciliu.

40% din tarif pentru disponibilitate, fără sporuri

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a interpretat prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului din fonduri publice, clarificând modul de calcul al remunerației.

Conform Deciziei nr. 60/2026, medicii nominalizați pentru asistența medicală de urgență prin chemări de la domiciliu vor fi plătiți astfel:

• În timpul așteptării: Pentru perioada în care asigură garda de acasă, medicii primesc 40% din tariful orar aferent salariului de bază.

• Fără extra-remunerație: La această sumă nu se adaugă sporurile de până la 75% (pentru zile lucrătoare) sau 100% (pentru weekenduri și sărbători legale).

Când se activează plata integrală și sporurile?

Instanța a subliniat că regimul de plată se schimbă radical în momentul în care medicul este solicitat să intervină. În măsura în care acesta este chemat la unitatea sanitară, orele de muncă prestate efectiv vor fi remunerate integral.

„Orele de gardă astfel prestate vor fi remunerate în condițiile art. 3 alin. (1)–(3) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017”, se arată în decizia ICCJ.

Acest lucru înseamnă că, pentru timpul petrecut în spital după chemarea de la domiciliu, medicul va primi:

1. Tariful orar integral (100% din salariul de bază);

2. Sporul de până la 75% pentru gărzile din zilele lucrătoare;

3. Sporul de până la 100% pentru gărzile efectuate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile nelucrătoare.

O distincție clară între disponibilitate și muncă efectivă

Prin această interpretare, Înalta Curte trasează o delimitare juridică precisă între două stări profesionale diferite:

• Perioada de disponibilitate: Medicul nu desfășoară activitate medicală propriu-zisă, ci doar asigură prezența la cerere, fiind plătit parțial.

• Perioada de muncă efectivă: Activitatea este prestată în unitatea sanitară, justificând astfel acordarea sporurilor destinate compensării efortului și a timpului lucrat în afara programului normal.

Decizia este obligatorie pentru toate instanțele din România, conform Codului de procedură civilă, și pune capăt eventualelor interpretări divergente privind drepturile salariale ale medicilor care asigură permanența prin chemări de la domiciliu.