Cum cad „şefii" Clanul Băncuţelor, marginalizat în lumea underground

O dată cu arestarea de la Constanţa, din vara anului trecut, când trei membri de vază ai clanului au fost încătuşaţi de oamenii legii din oraşul de la malul mării, influenţa Băncuţelor a scăzut simţitor

Personaje cu greutate în lumea underground buzoiană şi nu numai, afiliaţii clanului Băncuţelor îşi clădiseră numele făcând legea pe străzile din Buzău şi localităţile apropiate. În scurt timp însă influenţa lor s-a extins în toate judeţele din sud-estul ţării, inclusiv în Constanţa. Totuşi, tot mai mult în ultima perioadă, surse informate din lumea underground spun că Băncuţele şi-au pierdut privilegiile de care se bucurau. O dată cu arestarea de la Constanţa, din vara anului trecut, când trei membri de vază ai clanului au fost încătuşaţi de oamenii legii din oraşul de la malul mării, influenţa Băncuţelor a scăzut simţitor.

Aproape instantaneu au venit şi procesele de executare silită pentru greii familiei. Iar acesta a fost începutul sfârşitului, spun vocile de pe stradă. Aruncaţi iniţial în Arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, iar apoi transportaţi în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Poarta Albă, Cocoş Băncuţă, alături de fiii săi, Tani Fidis zis Tancu şi Vasile zis Eminescu, nu au mai putut controla de după gratii, spun cunoscătorii, cursul vieţii underground din oraşele pe care le subjugaseră. Aşa cum am menţionat anterior, nu a durat mult, şi au început procesele privind executarea silită. Imperiul clădit în decursul mai multor ani pe banii împrumutaţi cu dobânzi maximale şi susţinut de teroarea inspirată de numele „Băncuţă" începea să se năruie. Belele cu arestul au început pentru cei trei Băncuţă de seamă în luna iulie 2010.

Arestul şi executările silite

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, aceştia sunt acuzaţi de tentativă de omor cu premeditare şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice. Alături de cei trei Băncuţă, procurorii l-au acuzat şi pe Gheorghe Mărăraş zis Pardalian nepotul lui Cocoş. Anchetatorii au spus că cei patru, împreună cu alte persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită, i-ar fi atacat cu topoare, furci şi arme de foc pe Mirel Chiujdea şi Dănuţ Alexandru Slesarev, primul având nevoie de circa 100 de zile de îngrijiri medicale pentru a se recupera de pe urma rănilor suferite. Slesarev, pe de altă parte, a scăpat mai uşor. Procesul privind agresiunile din iulie 2010 se află în plină desfăşurare, la Tribunalul Constanţa. Nu a trecut mult timp de când Băncuţele au fost închise, iar procesele de executare silită au început să curgă la instanţele constănţene. Pe data de 27 decembrie 2010, pe rolul Secţiei civile a Judecătoriei Constanţa a fost înregistrat dosarul cu numărul 46494/212/2010, având ca obiect „încuviinţare executare silită". În proces, Cocoş Băncuţă figura ca debitor, în timp ce unitatea care cerea executarea sa silită era Banca Transilvania SA, în calitate de creditor. Pe 17 ianuarie 2011 însă cererea Băncii Transilvania a fost anulată, pentru că era nesemnată. Totuşi, reprezentanţii unităţii bancare nu s-au lăsat păgubaşi, iar pe data de 21 ianuarie 2011, la patru zile după anularea cererii, bancherii au înregistrat un nou proces la Judecătoria Constanţa. Mai exact, este vorba despre dosarul cu numărul 1658/212/2011, având ca obiect tot încuviinţarea unei executări silite, iar debitor fiind tot Cocoş Băncuţă. În acest context, cu toată procedura întocmită ca la carte, judecătorii instanţei constănţene au admis cererea unităţii bancare, pe data de 28 ianuarie. Începea astfel torentul de executări silite pentru greii lumii underground din Buzău. De altfel, fiul său, Tancu, se afla deja într-un astfel de proces de executare silită, averea fiindu-i scoasă la licitaţie de patronul fast food-ului Havana Beach. Mai exact, procesul fusese înregistrat la instanţele constănţene încă din septembrie 2010, la scurt timp după arestarea membrului de marcă al clanului Băncuţelor.

A pierdut recursul

Cazul primise indicativul 35172/212/2010 (855/B/2010), figurând din data de 14 septembrie 2010 la Secţia civilă a Judecătoriei Constanţa. Mihai Soare era debitor, iar Tani Fidis Băncuţă era debitorul său. La o săptămână după înregistrarea cazului, cererea de executare silită a membrului lumii underground buzoiene a fost încuviinţată de judecătorii constănţeni. „Gâlceava" dintre afaceristul constănţean şi Băncuţă a pornit de la suma de 120.000 de euro pe care Tancu nu i-ar fi restituit-o antreprenorului. În aceste condiţii, patronul de local a reuşit să obţină scoaterea la licitaţie a unui teren de 9.000 de metri pătraţi pe care Tancu îl avea în Constanţa. Mai exact, aşa cum am arătat într-o ediţie anterioară, era vorba despre „imobilul situat în municipiul Constanţa, Parcela A157/22-LOT1, Tarla 28, judeţul Constanţa, compus din teren extravilan arabil în suprafaţă de 9.000 mp, care are nr. cadastral 10191 şi carte funciară deschisă nr. 124419". Pământul era „proprietatea debitorului Băncuţă Tani Fidis (...) care, prin titlurile executorii constând în Contractul de împrumut cu garanţie imobiliară autentificat sub nr. 34/13.01.2009 (...) şi Proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 03/05.10.2010, datorează suma de 120.000 de euro - debit principal, plus 12.911,77 de lei - cheltuieli de executare, către creditorul Soare Mihai (...)". Sătul de executările silite încuviinţate de judecători, Tancu a reacţionat: de după gratii, el a atacat în recurs o decizie privind executarea sa, dată în favoarea lui Ianus şi Aurora Niţă. Cazul a fost înregistrat la Secţia civilă a Tribunalului Constanţa sub numărul 24097/212/2010 (234/M/2010), pe 2 noiembrie 2010, obiectul fiind recurs la executare silită. Încrezător în soarta sa, Tancu s-a pus în mâinile judecătorilor constănţeni. Pe 23 noiembrie 2010, aceştia, însă, i-au anulat recursul ca netimbrat, hotărârea lor fiind irevocabilă. Steaua Băncuţelor apusese. Irevocabil.