• Data de 13 decembrie amintește de proclamarea Republicii Populare Crimeea de către tătari din 13 decembrie 1917
• Tătarii trăiesc în România de 800 de ani
• În anul 2006, plenul Camerei Deputaților oficializa această dată ca fiind zi de sărăbătoare pentru tătarii din România

Data de 13 decembrie este sinonimă cu celebrarea Zilei etniei tătarilor din România. Alegerea zilei de 13 ca dată oficială pentru sărbătoare are legătură cu evenimentul din 13 decembrie 1917, când parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea. Aceasta a fost prima republică islamică din lume. Primul ei președinte era Numan Celebi Cihan.

În România, tătarii s-au stabilit în urmă cu 800 de ani și erau originari din Crimeea.

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a inițiat prin președintele ei de atunci, Amet Aledin, un proiect de lege prin care ziua de 13 decembrie să fie recunoscută ca sărbătoare pentru etnie. Proiectul de lege privind consacrarea datei a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților pe 14 noiembrie 2006, cu 230 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere.

La 11 februarie 2014, deputaţii au aprobat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006, privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România, astfel încât angajatorii să poată acorda liber persoanelor aparţinând acestei etnii care doresc să participe la manifestările organizate cu acest prilej. Actul normative a fost adoptat de Senat pe 19 noiembrie 2013, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

Astfel, Legea 14/2014 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România a intrat în vigoare începând cu data de 7 martie 2014.

În ţara noastră trăiesc aproximativ 50.000 de tătari. Dobrogea este regiunea în care își duc traiul cei mai mulți membrii ai comunității, numărul fiind de 25.000. Tătarii ce locuiesc astăzi în Dobrogea sunt urmaşii cumanilor medievali, care şi-au schimbat numele, iar mai apoi ai tătarilor crimeeni.

În cadrul evenimentului organizat în 2017 de cotidianul ZIUA de Constanţa, intitulat „Etniile împreună pentru Dobrogea”, istoricul Tasin Gemil, descendent al primului primar de la 1878 - Abdul Hagi Kerim, a vorbit despre importanţa legăturilor strânse dintre comunitatea sa şi cea românească:

„Strămoşii noştri s-au aşezat pe aceste meleaguri ospitaliere în timpuri mai vechi sau mai noi, venind din cele patru zări ale lumii. Avem nume şi obiceiuri diferite, acasă vorbim alte limbi, iar unii dintre noi ne închinăm la altare deosebite, dar suntem uniţi întru aceeaşi credinţă şi iubire faţă de sfânta noastră patrie - România. Dumnezeu cel unic şi bun a hărăzit României ca Decembrie să fie luna mântuirii şi reîntregirii ei. În această sfântă zi de sărbătoare să ne aducem aminte şi, apoi, să nu uităm vreodată porunca divină adresată tuturor oamenilor de a fi ca fraţii între ei. Noi toţi care trăim în această ţară avem o singură mamă şi o singură casă - România. Ne sunteţi fraţi, vă suntem fraţi! Haideţi să purcedem în frăţie la reînălţarea casei părinteşti, întru slava înaintaşilor şi spre mândria urmaşilor!”, a declarat Tasin Gemil.

Citește și:
Etnia tătară, în zi de sărbătoare

Ziua etniei tătare