Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:54 25 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

centrulnatura.ro Copil sau adult?

ro

07 Jan, 2018 09:13 714 Marime text
Bine v-am regăsit pe toți, dragii mei însoțitori de zbor, în noul an 2018!
Sper că ați trecut cu bine prin portalul dintre ani, ghidat de la bun început de Super-luna plină din noaptea de 1 spre 2 ianuarie.
Am admirat uriașa lună în fiecare noapte, și de Revelion, și de 1 și 2 ianuarie, pentru că Natura a fost generoasă cu noi și ne-a oferit un cer senin (sau măcat a îndepărtat temporar norii) și ne-a permis să ne scăldăm în razele Zeiței Bendis (zeița lunii, la vechii daci).
Iar pe 1 ianuarie am primit soarele cald și generos de prima zi a anului, ca emisar de Bun Venit într-un an ce-și dezvoluie chiar de la început esența: LUMINA.
2018 va fi un an cu MULTĂ LUMINĂ, va fi un an în care VOM VEDEA mult mai bine tot ce este de văzut: și lucrurile minunate din lumea miraculoasă în care trăim, dar și mizeriile îngrozitoare în care ne-am înecat planeta și corpurile.
TOTUL VA FI LUMINAT LA MAXIM.
Nu ne vom mai putea preface că nu există, pentru că vom vedea cu toții și bunele și relele Creației noastre.
Una dintre primele Revelații personale care mi-au sosit în aceste zile relaxate și luminoase din anul 2018 a fost legată de comportamentul în fața dificultăților / provocărilor.
Am realizat că întotdeauna mi-au stat la dispoziție două modalități de comportament:
– una infantilă (copilărească)
– și una adultă.
Modalitatea infantilă de comportament este cea care vine ”automat”, însoțind energia lui ”vreau” – ce mă acompaniază de când am sosit pe pământ, în corp fizic.
Dorințele mele, însoțite de muzica lui ”vreau, vreau, vreau” mă împing să caut, să acționez, să reacționez și să am multe așteptări.
Vreau mai mult.
Vreau mai multe.
Și vreau totul într-un anumit fel.
Nu doar că vreau o haină, dar vreau o anumită croială, o anumită textură și o anumită culoare.
Și dacă nu obțin ceea ce vreau, reacționez în două moduri:
1) fie mă înfurii (de fapt, mă irit, mă enervez, mă frustrez și mă înfurii, cam în această ordine) și atunci pot să țip, să urlu sau să fac o criză de isterie (inclusiv cu reacții fizice: trântesc ușile, dau un șut la obiecte, dau cu pumnul în masă sau arunc obiecte)
2) fie mă supăr (mă întristez, devin tăcută și deprimată) și atunci mă apuc să jeluiesc, să plâng și să mă plâng ”bietul de mine, nu obțin ceea ce doresc”.
Corespondând cu foarte multe persoane în perioada Sărbătorilor de iarnă, am putut observa mai clar cele două modalități de comportament la majoritatea oamenilor (pentru că oglinzile exterioare îmi arată cel mai bine ce am și eu, la interior):
– fie crize de furie, de iritare, nemulțumire și chiar de revoltă  – atunci când așteptările oamenilor nu au fost împlinite (”am luat pastilele – de ce nu mă simt mai bine?” – ”am respectat dieta – de ce n-a dispărut durerea?”)
– fie tristețe, melancolie, depresie și jeluire continuă  (”sigur fac ceva greșit, este ceva în neregulă cu mine, sunt condamnat, sunt mai bătut de soartă decât alții etc”)
Luna plină a intensificat la maxim trăirile emoționale și aducând foarte multă lumină, le-a făcut vizibile și clare.
Așa încât, am văzut cum acest tip de comportament infantil, bazat pe AȘTEPTĂRI și JUDECATĂ (mai ales judecată de sine, dar și judecata/  critica celorlalți) este predominant în civilizația prezentă.
Am simțit și cum alimentația a susținut și intensificat aceste două categorii de comportamente:
– consumul de produse de carne de porc, dar și de pește / carne în general, cuplat cu uleiuri și grăsimi (friptura, sarmalele, prepatele tip mezeluri, piftia, icrele etc) – a intensificat vibrația AGRESIVITĂȚII (furia, frustrarea, nervozitatea, iritabilitatea). Știm că aceste alimente au „lovit” puternic în ficat (sediul emoțiilor precum furia, frustarea, nervozitatea, asertivitatea, curajul).
– consumul de lactate, patiserie (făinoase) și dulciuri (pâine, colaci, prăjituri, plăcintă cu brânză, cozonaci, torturi, înghețată etc) a indus starea de somnolență, lenevie, lipsă de energie, epuizare, nevoie de plâns, nevoie de jeluire și mai ales UITARE (am uitat complet starea de bine, indusă de fructe și sucuri).
Zahărul afectează memoria și declanșează confuzie mentală și lipsă de focalizare.
Iar făina de grâu și pâinea, în special, afectează gândirea, ”prostesc” (vorba poporului român”) adică împiedică legarea rațională a gândurilor.
Nu mai vorbesc despre încărcarea sistemului limfatic, afectarea rinichilor, pancreasului și intestinelor, pentru că deja am scris prea multe despre ele, în tot anul 2017.
După mesele îmbelșugate de Sărbători, oamenii au intrat automat în modalitatea infantilă de comportament, în care DORINȚELE și AȘTEPTĂRILE sunt inițiate din creierul limbic, reptilian.
Partea animalică din fiecare dintre noi devine mai puternică și copleșește partea umană, rațională.
Așa încât, continuarea consumului exagerat de alimente și a celorlalte comportamente compensatoare (cumpărături de obiecte, că tot sunt la reducere după Sărbători, uitatul îndelungat pe mediile sociale, la filme sau statul în întruniri sociale ”vorbite”) este aproape natural, în primele zile ale lunii ianuarie.
Comportamentul tip reactiv, infantil (de furie sau depresie) îi face pe copii și pe oameni să piardă continuu energie:
– în relațiile dintre ei (pentru că au AȘTEPTĂRI de la cei din jur și reacționează când așteptările lor nu sunt împlinite)
– în viața personală (pentru că au AȘTEPTĂRI de la ei înșiși – se judecă continuu și se poartă rău cu propriul corp și cu ei înșiși)
– în viața profesională (pentru că au AȘTEPTĂRI de la social și de la ceea ce fac zilnic, judecă și se judecă continuu)
– în orice moment și activitate a zilei (pentru că își fac programe și planuri și dacă acestea nu se împlinesc, o iau personal și reacționează emoțional).
Adică să nu mai facem planuri, programări, să nu mai avem așteptări? mă veți întreba.
Nu neapărat, vă răspund.
Puteți să faceți CE DORIȚI.
Important este CUM REACȚIONAȚI când lucrurile NU se întâmplă așa cum vă așteptați, programați, plănuiți.
Tot acum, în primele zile ale anului 2018 – LUMINA intensă m-a făcut să realizez că POT SĂ ALEG și o a doua modalitate de comportament, mult mai ADULTĂ și mai responsabilă.
Indiferent de provocarea cu care mă confrunt – că este legată de alimentație, de sănătate, de relațiile mele, de profesie sau de orice altceva din viața mea, pot să răspund la ea DIFERIT.
Dacă îmi privesc viața și privesc totul prin ochelarii NEVOILOR (și nu prin cei ai DORINȚELOR tip ”vreau vreau”), pot alege să am o reacție interioară de RECUNOȘTINȚĂ atunci când:
1) ÎMI DEFINESC NEVOILE
2) NEVOILE ÎMI SUNT ÎMPLINITE
Am stat foarte mult să mă gândesc, în ultimii ani, CE ANUME AM NEVOIE PENTRU A FI FERICITĂ.
În prima grupă de nevoi am trecut pe cele esențiale pentru supraviețuire (nevoia să respir, să am energie, să mă mișc și să dorm, să mă odihnesc și nevoia de protecție / adăpost).
Și după o jumătate de secol de trăire pe Pământ, am constatat cât de ușor sunt împlinite aceste nevoi și de CÂT DE PUȚIN AMnevoie, pentru a rămâne în viață, sănătoasă și întreagă.
Apoi, am trecut la o a doua grupă de ”nevoi”, care s-a tot schimbat, pe măsură ce am definit-o și redefinit-o.
După ce toate ”nevoile de supraviețuire mi-au fost împlinite (respir, mă mișc, am energie, sunt sănătoasă, am hrană, am haine, am adăpost), CE ANUME MĂ FACE SĂ MĂ SIMT FERICITĂ?
CE ANUME MĂ FACE SĂ MĂ SIMT VIE?
Ce NEVOI reale am pentru a mă motiva interior?
Lucruri? Obiecte? Activități? Relații? Recunoaștere? Putere? Faimă? Serviciu?
Foarte multe dintre cele de mai sus, odată dobândite, NU au adus senzația de satisfacție, împlinire și fericire căutată.
În prezent, definiția actuală a stării mele de bine cuprinde noțiunile de PACE, LINIȘTE, ECHILIBRU INTERIOR, ARMONIE, TRĂIRE ÎN PREZENT ȘI ÎN CORPUL FIZIC, CONECTARE la totalitatea mea, ca ființă și CONECTARE la totalitatea lumii în care mă aflu (Divinul din interior și din exteriorul meu).
Cu alte cuvinte, NEVOIA MEA ACTUALĂ pentru a fi bine este legată de A TRĂI AUTENTIC fiind EU ÎNSĂMI – așa cum m-am descoperit și mă descopăr încontinuu, de câțiva ani buni de zile.
Când mă confrunt cu o provocare, când apar ceva probleme la orice nivel al vieții mele, prima reacția pe care o pot alege este:
SUNT RECUNOSCĂTOARE CĂ AM O NOUĂ OPORTUNITATE SĂ AFLU / EXERSEZ sau SĂ CONFIRM cât mai mult din mine însămi.
Fiecare dificultate / provocare sau greutate apărută în fluxul energiei, de-a lungul zilei, îmi poate aduce lecții prețioase: despre lume, despre mine, despre nivelul vibrației corpului meu.
Cineva s-a purtat urât cu mine?
Minunat! Înseamnă că o vibrație asemănătoare din interiorul meu a atras acel tip de comportament (și este o ocazie să mai descopăr ce alte ”mizerii” emoționale am de curățat și eliminat).
Sau poate să însemne că Universul mi-a dat o ocazie să-mi exersez răbdarea, centrarea în lumină și bunăvoința (pe care mă laud că le-am dobândit).
Sau pur și simplu, înseamnă că n-am ascultat / perceput semnele Universului care mi-au indicat că urmează o mică furtună și aș fi putut să ocolesc locul în care să mă întâlnesc cu cineva atât de prost dispus.
Oricare ar fi fost lecția SUNT DESCHISĂ și mai ales, prezentă, conștientă și RECUNOSCĂTOARE.
După ce trece ”mica furtună”, găsesc timp să evaluez ce s-a petrecut și integrez în baza mea de date energetică rezultatele.
Indiferent de rezultat, știu că Universul îmi va oferi ZECI de alte oportunități de exersare, de antrenament și de pregătire.
Așa încât – mulțumesc cu recunoștință pentru tot.
Și desigur, mă amuz la maxim de propriile prostii, șovăieli, repetiții și gafe!
La urma urmei, sunt cel mai bun comedian din viața mea!
Simțul umorului mă ajută să-mi păstrez centrarea și să nu uit JOCUL
Am cheltuit exgerat?
M-am prins în energia de lăcomie a lumii și iar am uitat de moderație și cumpătare?
Am petrecut prea multe ore la computer și m-am ridicat cu spatele înțepenit?
M-am zgâriat și mi-am rupt ciorapul din graba de a face prea multe treburi odată?
Am acordat prea mult timp și energiei celorlalți și am uitat de mine, am uitat să-mi fac exercițiile, să-mi împlinesc ritualurile zilei?
Toate sunt DOAR LECȚII / OPORTUNITĂȚI DE ANTRENAMENT.
Sunt recunoscătoare pentru tot ce aduce Universul în viața mea.
Când nu mai am așteptări – accept și apreciez ceea ce primesc.
Plâng, sau țip, ori reacționez pe moment (că sunt om!), apoi mă apucă râsul de prostiile mele și la final, integrez lecția cu RECUNOȘTINȚĂ și apreciere, pentru tot ce mi-a fost oferit.
Și cu prima ocazie în care mă confrunt cu o provocare ÎN MOD MATUR (apare o ispită / tentație și dintr-o stare de detașare și liniște spun: NU, MULȚUMESC! și chiar SIMT cu tot corpul că NU AM NEVOIE) mă simt liniștită, împăcată, mulțumită și satisfăcută.
Și mă simt fericită.
Sunt fericită când trăiesc fiind EU ÎNSĂMI, când sunt autentică.
Am primit de curând o definiție incredibilă a ABUNDENȚEI: SĂ POȚI CĂ OBȚII CE AI NEVOIE ATUNCI CÂND AI NEVOIE.
Aceasta este REALA ABUNDENȚĂ.
De aceea, accentul cel mai mare în 2018 îl voi pune, personal pe definirea și mai clară:
CE AM NEVOIE (REALMENTE) PENTRU A FI FERICITĂ?
Și vă invit pe toți, cei care mă însoțiți în zborul descoperirii de Sine, să vă puneți aceeași întrebare, iar și iar.
CE NEVOI AM PENTRU A FI EU ÎNSĂMI?
Lumina intensă a întregului an 2018 va aduce clarifică și revelații pentru oricine îndrăznește să-și pună întrebarea.
Vă mai dau câteva mici indicii, despre cum ați putea să știți realmente CE AVEȚI NEVOIE.
Ce anume vă trezește o stare de PASIUNE?
Ce vă trezește ENTUZIASMUL?
Ce vă face să fiți atât de vibranți, încât să uitați să mâncați, să uitați să vă odihniți și să nici nu simțiți când trece timpul?
Undeva în această zonă căutați și CE AVEȚI NEVOIE.
În zona pasiunii, entuziasmului și a vibrației vieții.
Acolo vă veți re-găsi pe voi înșivă.
Trecând de la reacțiile copilărești, infantile, către o vibrație a adultului și asumându-ne propria căutare interioară și găsirea propriilor răspunsuri (fiecare o poate face DOAR PENTRU EL ÎNSUȘI), ne putem re-descopri autenticitatea (acoperită de dresajul social și poluarea corpului fizic).
Să avem cu toții un an 2018 cât mai interesant, în care să continuăm jocul vindecării, trecând de la etapa copilăriei, la etapa adultului.
Suntem susținuți și ajutați de planeta noastră răbdătoare, minunata mamă Pământ și de toate astrele susținătoare ale vieții din jur.
Vă transmit armonie și iubire,
Din steaua inimii mele, către stelele inimilor voastre
 
Semnat:
Viața care sunt

http://www.centrulnatura.ro/copil-sau-adult/

Ti-a placut articolul?

Comentarii