ProTv. Transcriptul emisiunii Romania, te iubesc “Caracatita din Portul Constanta”

Cum a ajuns inima comertului romanesc jucarie pentru politicieni
Portul Constanta - un loc care se dezvaluie cu greu, unde tacerea este legea de aur. In acelasi timp, principala poarta comerciala a Romaniei, unde granele se intalnesc cu Daciile care merg la export si cu jucariile chinezesti fara factura.
Potentialul portului Constanta este formidabil: ca marime e al doilea din Europa dupa Rotterdam, dar ca activitate este mult in urma altor porturi europene. Capacitatea sa de operare – 120 de milioane de tone de marfuri pe an – nu e folosita nici la jumatate. Profitul „e ridicol”, spune primarul Mazare – 8-10 milioane. Infim pentru un adevarat colos, asa cum e Portul Constanta, intins pe 4000 de hectare, practic un oras langa oras. Imaginile din materialul video va vor convinge de valoarea acestei resurse a Romaniei.
Terenul din port este domeniul public al statului si este gestionat de Administratia Porturilor Constanta care il inchiriaza pamantul celor aproape  800 de companii care fac afaceri de miliarde de lei. Si cum Portul Constanta este o mina de aur, nu e de mirare ca se dau lupte pentru controlul sau, lupte ascunse insa de ochii opiniei publice.
„Caracatita din portul Constanta este mai puternica decat orice si reuseste sa stranga tentaculele atat de bine incat nimeni nu poate sa faca nimic”, spune unul dintre cei mai influenti oameni de afaceri din port. Administratia portului colecteaza bani de la operatorii portuari, dar si mai important, ii cheltuie in contracte generoase cu firmele de casa ale Constantei. Mizele sunt de miliarde de lei iarbatalia se da la cel mai inalt nivel.
In ultimii ani, primarul Radu Mazare (foto) si-a exprimat intentia de a prelua controlul Administratiei Porturilor Constanta de la Ministerul Transporturilor. Spune chiar el de ce: „Pentru ca ca am constatat ca in 24 de ani de la Revolutie el merge mai prost decat pe vremea  lui Ceausescu”. Pe de alta parte, oamenii de afaceri cred ca „porturile nu sunt o jucarie pentru politicieni”. Mai mult despre intentiile primarului Mazare, in materialul video.
In 2012, dupa preluarea puterii de catre USL , la conducerea portului au fost propulsate persoane din PSD Constanta. A aparut o intreaga increngatura politica, dar si de familie. Insa, desi era vorba despre apropiati ai primarului Mazare, performantele promise nu s-au vazut. Fostul ministru al Transporturilor, Ramona Manescu, constanteanca de origine, a recunoscut ca sunt „probleme care trebuie rezolvate rapid”. Dar totul a ramas la stadiul de promisiuni, mai ales dupa plecarea liberalilor de la guvernare. Viitorul portului Constanta nu arata deloc bine.
Portul Constanta, „un haos total”. Marile companii se gandesc sa se mute la bulgari
Desi avem cel mai modern port la Marea Neagra, companiile care ar trebui sa se bucure de conditiile de aici nu mai stiu cum sa fuga de Romania.
Pentru a intelege miza portului Constanta trebuie sa cunoastem cateva dintre afacerile care se deruleaza acolo. Gabriel Comanescu e unul dintre cei mai importanti jucatori din aceasta arena. Personaj discret, el controleaza companii evaluate la peste jumatate de milliard de euro - UPETROM  si Grup Servicii Petroliere. Spune ca a cumparat 6 platforme petroliere cu bani de la banca. Merge la serviciu si sambata, si duminica si tot ce castiga, reinvesteste.
Pe de alta parte, are si contracte in toata lumea. Compania sa, Grup Servicii Petroliere, cu baza in Constanta si trei sferturi dintre angajati romani, e prezenta in Marea Nordului, in Golful Mexic, dar si in Rusia. A facut inclusiv o parte din infrastructura pentru jocurile Olimpice de la Soci. Acum insa se gandeste sa-si mute afacerile din Romania, din cauza conditiilor din portul Constanta. I-a spus asta si fostului ministru, Ramona Manescu, si le-a recomandat si celorlalti operatori portuari.
Motivul: Comanescu spune ca, desi companiile pe care le controleaza sunt cel mai mare platitor de taxe si impozite din Dobrogea, nu primeste nimic in schimb. „Portul Constanta are un mare avantaj, este portul la Marea Neagra cu cea mai dezvoltata infrastructura - terestra, aero si feroviara. Asta s-a facut pana in 1989, din 1989 incoace nu s-a mai facut nimic. Nu s-a mai investit in reconstructie, nu s-a mai investit in mentenanta. Dezvoltarea portului s-a facut haotic. O padure de macarale intr-o parte stau, intr-o parte nu stau. O sa vedeti in portul Constanta masini care plimba cherestea dintr-o parte in alta. Nu exista un plan clar, aici incarcam cherestea, aici incarcam cereale, fier, masini si asa mai departe. Totul este un haos total”, spune el.
Gabriel Comanescu atat de nemultumit de conditiile din Portul Constanta ca se gandeste sa se mute la bulgari. Mai ales ca acestia, afland de situatia de la noi, ii fac oferte mai avantajoase. Supararea sa pe autoritatile Portului Constanta nu e nejustificata: in Olanda, unde a concesionat 3 hectare de teren in portul Rotterdam, a primit un loc in Consiliul de conducere al portului. In Romania, in schimb, e la bunul plac a politicienilor,.
 
Constanta, portul cu 2.500 de ani de istorie, dar fara niciun viitor.
Ape tulburi in portul Constanta. In inima portului Constanta, controlat de stat, se inalta unul dintre cele mai mari santiere navale din Europa. Acesta e insa privat, stat in stat, fiind controlat din 2002 de omul de afaceri Gheorghe Bosanceanu.
Pe langa Santier, Bosanceanu detine 11 tancuri petroliere, un trust de presa si afaceri in turism.
A fost capitan de nava si coleg cu Traian Basescu. A ajuns sa controleze, ca armator, chiar si „Biruinta”, nava comandata de actualul presedinte in anii ’80. Unde a ajuns acum „Biruinta” si ce afaceri face Bosanceanu in constanta, vedeti in materialul video.
Calin Marinescu, zis Shogunu, este o legenda printre marinarii romani.A fost comandant de nava, sef la Navrom, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si sef al lui Traian Basescu. Are o istorie complicata, a fost cercetat pentru pierderea flotei, a facut si inchisoare, dar a fost in cele din urma absolvit de orice acuzatie. Cunoaste fiecare coltisor al portului Constanta si isi aminteste cum era in anii ’60. „Atunci s-a gandit si s-a extins portul nou, o lucrare foarte mare, din pacate n-a apucat sa fie terminata”. Dupa Revolutie, in schimb, recunoaste ca s-a mai investit foarte putin in port. In 1992 s-a facut un plan de dezvoltare a portului, finantat de guvernul Olandei, dar nu a fost niciodata pus in practica. „Nici unul dintre directorii care au venit ulterior si care au fost numiti politic n-au avut o viziune asupra ceea ce trebuiau sa construiasca si care ar fi destinele portului”, spune Marinescu.
Operatorii portuari sunt de aceiasi parere. Ei cred ca potentialul portului este imens, dar in lipsa unei strategii, se iroseste, iar banii investiti de stat sunt cheltuiti aiurea sau cu reavointa.Vezi in materialul video cum s-a dat pentru construictia unui dig un avans de 12 milioane de euro fara nicio justificare.
La malul marii se ascut acum sabiile. Se anunta o lupta acerba pentru controlul portului.  Premierul Ponta are de rezolvat obligatiile politice fata de sustinatorii sai si a promis diminuarea participatiei statului in administrarea portului. „Au nu o vad in cheie politica”, spune prim-ministrul, „portul trebuie sa se dezvolte". Pe scurt, e de aceeasi parere cu primarul Mazare.
Astfel ca principala poarta comerciala a Romaniei este oglinda societatii noastre - politizata, organizata haotic si dupa interese marunte, care ne vaduvesc  de inca o resursa nationala.