Cetățean german, trimis în judecată pentru spălare de bani în dosarul ”Tezaurul dacic”
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:17 17 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Cetățean german, trimis în judecată pentru spălare de bani în dosarul ”Tezaurul dacic”

ro

19 Apr, 2018 15:41 411 Marime text
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Pop Zeno (cetățean german), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit în cauză procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:
În perioada 2005 – 2015, prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței și a proprietății bunurilor, inculpatul Pop Zeno a dobândit, deținut și transferat prin vânzare  numeroase bunuri aparținând patrimoniului cultural național, furate din situri arheologice din România. În mod concret, în cursul anului 2006, inculpatul a vândut unui colecționar bulgar o brăţară multispiralică din aur (în greutate de 933,4 gr., sustrasă din Rezervația Arheologică din Munții Orăștiei - situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în 2005), obiect având o origine ilicită pe care l-a prezentat cumpărătorului ca aparținând unei colecții private.

De asemenea, acesta a dobândit și deținut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice (ce fac parte din cel puțin patru tezaure monetare dispersate), un lot de 473 monede de argint romane republicane și dacice, precum și 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracțiuni de pe teritoriul României. Totodată, conform unor facturi datate în perioada 2007-2013, inculpatul Pop Zeno a tranzacționat către diferite persoane sau societăți (din Europa și Statele Unite), peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică). Intermedierea valorificării acestor bunuri a fost efectuată de persoane care și-au asumat rolul de spălători de bani și artefacte, unele trimise în judecată, respectiv condamnate în alte cauze instrumentate de Ministerul Public.

Tipurile monetare identificate prin facturile anterior menționate au fost recuperate de autoritățile judiciare și în alte cauze penale, unele soluționate definitiv, iar altele aflate în curs de soluționare, în urma expertizelor efectuate stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice românești.

Precizăm că brățara plurispiralică din aur a fost restituită autorităților judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condițiile Convenției U.N.I.D.R.O.I.T. colecționarului de bună credință care a cooperat cu organele judiciare. Brățara se află în prezent în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București și aparține Patrimoniului cultural național, categoria Tezaur.

Piesa reprezintă a 13-a brățară recuperată de autoritățile române (dintr-un total de 15 brățări sustrase  în perioada 2000-2001 din siturile arheologice), stabilindu-se că, similar celor 12 brățări plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de proveniență este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreața, aparținând unui tezaur regal ascuns în centrul regatului dac.

Alte obiecte recuperate, respectiv 473 de monede și 18 podoabe dacice din argint, au fost repatriate și au fost prezentate astăzi, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la Muzeul Național de Istorie a României, instituție în custodia căreia se află. Artefactele indisponibilizate au fost predate organelor judiciare române pe 30 martie 2018, acestea urmând a constitui mijloace materiale de probă în cadrul procesului penal.

În cadrul operațiunilor de asistență judiciară internațională, Tribunalul Landului Federal Salzburg a dispus în 2016 instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului, până la concurența sumei de 200.000 euro.

În cauză Ministerul Culturii și Identității Naționale s-a constituit parte civilă cu suma reprezentând cheltuielile ocazionate de repatrierea brățării multispiralice din aur, precum și cele conexe.

Dosarul va fi trimis, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii