LIVE VIDEO+TEXT Edificiul Roman cu Mozaic se redeschide publicului (P)

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, marchează Ziua Dobrogei printr-un eveniment de mare interes pentru constănțeni și turiști deopotrivă: redeschiderea Edificiului Roman cu Mozaic, monumental complex arhitectural ridicat în perioada romano-bizantină la Tomis.
 
Evenimentul oferă celor interesați ocazia să redescopere marele mozaic din Tomis, pus în valoare de lucrările recente de restaurare, într-un cadru de expunere modernizat.

La eveniment participă dr. Aurel-Constantin Mototolea, Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Emanuel Plopeanu tot de la Facultatea de Istorie. 

În debut managerul MINAC Constanța, dr. Delia-Roxana Cornea prezintă câteva date din istoria Edificiului Roman cu Mozaic. 

„Vreau să mulțumesc tuturor, a fost o muncă extraordinară care s-a întins pe mai mulți ani. Să știți că am ales împreună cu colegii această zi, pentru că este o mare sărbătoare pentru dobrogeni și pentru că v-am zis primul prefect al Constanței, era și un împătimit căutător de antichități și a fost cel care a prezervat mozaicele, așa cum le spunea el, descoperite la Tomis, în conacul prefecturii. Din păcate, acele mozaice nu s-au păstrat. Dar avem astăzi bucuria să redeschidem acest edificiu care din cunoștințele noastre este cel mai amplu covor mozaical din sud-estul Europei și deci are o importanță deosebită și din punct de vedere al patrimoniului, dar și al cercetării.

Acum s-a lucrat foarte mult pe conservare, pe curățarea covorului. Acolo unde a fost cazul și aceste mici pietricele, aceste tesere au fost dizlocate, s-au făcut și intervenții de restaurare. Un italian a fost cel care în anii șaptezeci a lucrat efectiv la restaurarea covorului și alături de echipa de români, iar în cadrul acestui proiect, v-am spus, a pus foarte mult accentul pe tot ceea ce însemna conservarea și curățarea pavimentului și de asemenea dotarea clădirii cu elemente moderne.

De ce vă spun asta? Pentru că clădirea aceasta este foarte ofertantă din punct de vedere muzeal, în sensul că de jur împrejur sunt geamuri și are o priveliște amplă asupra portului și asupra zonei vecine. Dar are și un defect, permite foarte ușor razelor solare să treacă, ceea ce a făcut ca de-a lungul timpului să se creeze un efect de seră nociv pavimentului. De aceea a fost nevoie de o reabilitare a clădirii de protecție. o climatizare adecvată, dotarea cu tot ce înseamnă elemente de protecție la geamuri, de asemenea consolidări și restaurări acolo unde a fost cazul.

Proiectul se derulează în continuare, urmează să reamenajăm expoziția așa cum era ea în anii 70-80, dar pe criterii moderne, cu vitrine moderne. De asemenea, am scris anul acesta și am obținut o finanțare din partea Institutului Național al Patrimoniului pentru punerea lui în valoare și sperăm că anul viitor să oferim și o experiență de realitate augmentată vizitatorilor, astfel încât mai ales copiii care vor veni să vadă așa cu ochii minții cum era de fapt acest edificiu și cât de mult însemna el în perioada antică, pentru că era un centru administrativ, un centru comercial foarte important și de fapt era un fel de piațetă, de loc de întâlnire a tot ceea ce însemna viața economică și portuară a Tomisului Antic.

Poate fi vizitat de astăzi până la finalul anului, în regim gratuit, așa am hotărât împreună cu reprezentanții Consiliului Județean, pentru că a fost închis o prea lungă perioadă de timp, a lipsit prea mult din peisajul cultural și turistic, iar de la întâi ianuarie, pe programul normal, de miercuri până duminică, luni și marți fiind zile rezervate lucrărilor de curățare și conservare.

Îmi doresc ca și în zilele următoare să vină cât mai mulți vizitatori. Așa cum am zis și în cadrul conferinței de presă, este o dorință foarte mare ca în primăvară, când condițiile o vor permite, să deschidem spre vizitare și două din bolți, pentru că sunt foarte mulți oameni interesați și cred că va da așa un aer aparte experienței culturale pentru toți cei care vin să vadă edificiul roman.

Primul prefect era un iubitor al antichităților. El a fost cel care a creat primul muzeu la palatul, conacul, cum se chema, conacul prefecturii și acolo a adunat primele fragmente de mozaic, nu știm dacă proveneau de aici sau din altă parte a Tomisului. Cert este că el a creat acel prim muzeu și scria ministrului de interne, ministrului de atunci, Kogălniceanu, că am creat primul muzeu și frumoasele mozaice ce le-am găsit le-am prezervat aici. Deci iată că la 1878-1879, oameni de mare conștiință înțelegeau importanța acestor vestigii arheologice.
“ - a transmis dr. Delia-Roxana Cornea. 

Este un demers îndelungat. Este, practic, parte din teza mea de doctorat pe care am susținut-o în 2014, deci, acum 11 ani. Reprezintă mai mult o muncă de arhivă, doamna director a spus despre carnetele de șantier pe care le-am avut în studiu, despre planurile vechi pe care le-au făcut arhitecți în timpul cercetărilor de la edificiul cu mozaic. Este un volum care pregătește ceea ce va urma, pentru că este doar un început, pune la dispoziția cercetătorilor niște obiecte pentru lucru viitor și avem în vedere volumele următoare.

Vrem să publicăm materialul numismatic, care este foarte bogat, materialul ceramic și, nu în ultimul rând, cel mai important, un alt proiect de suflet pentru mine, decorul cu marmur al pereților Marii Săli cu mozaic, pentru că această sală în care ne aflăm și pe al cărei paviment este așternut mozaicul, era decorată deosebit de frumos, deosebit de luxos, pereții erau placați cu plăci de marmură, aduși din multe colțuri ale Imperiului.

Este o legătură pe care am reușit astfel să o mențin cu bunicul meu (Adrian Rădulescu), pe care l-am aprețiat și care a fost pentru mine un model. și este în același timp un mod de a mulțumi și de a reaminti ceea ce el și echipa care a fost implicată în cercetarea acestui monument au făcut atunci. Pentru că în anii 50-60, descoperirile arheologice în această zonă și în toată Constanța au fost deosebit de bogate. Era o mână de oameni la muzeu, nu au reușit să publice tot ce au cercetat, depozitele noastre sunt pline de piese care încă așteaptă să fie văzute și cred că în onoarea lor este foarte bine să reluăm acest demers și iată am făcut primul pas cu acest volum pe care îl vedeți în spatele noastre.

La mulți ani, Dobrogeni! Și rămâneți aproape mereu de origini, de istorie, de ceea ce noi, istoricii și arheologii, vă putem oferi prin cercetările noastre“ -  a transmis Irina Sodoleanu. 

După cum bine știți, de-a lungul timpului s-a tot vorbit de acest proiect. El a început undeva în anul 2016. Finanțarea pentru el a fost obținută abia în anul 2018, în 2022 au început lucrările, iar în 2025 au fost finalizate. Au fost ajustările de preț, care le-au contractele mai nou de execuție. Și am avut o suplimentare de preț pentru tot ce înseamnă sistem de climatizare. Inițial a fost un sistem minim, să spunem, de climatizare. Cerința Ministerului Culturii a fost să montăm un sistem performant, care a costat o valoare mult mai mare decât a fost preconizat. Proiectul de realizare ajuns undeva la cinci milioane de euro.

A fost inițial de la doi la sută, cum este la proiecte, dar a fost suplimentată cu această valoare și cu ajustările de preț, ajungând undeva la cinci la sută din valoare. Vă dați seama că l-am preluat de la început, ca și celelalte obiective, Carsium, Hipogeu și Muzeul de Istorie, care sperăm de curând să începem execuția. Este o satisfacție imensă, cum am spus-o și la Carsium. Au fost multe perioade și multe etape peste care a trebuit să trecem. Am avut momente când am vrut să renunțăm. Dar nu ne-am lăsat cu toții și am găsit soluții să-l finalizăm și să nu pierdem banii europeni, cel mai important lucru. Pentru că dacă nu reușeam să-l facem de bani europeni, nu știu dacă s-ar fi putut finaliza.

Dorința este aceeași. Da, ne-am dorit legislația să se schimbe, dar nu sunt în puterile noastre cât ne-am dorit și cât am propune noi. Legislația ce înseamnă procedurile de achiziții, de evaluare a proiectelor care sunt etape foarte lungi, după aceea rămâi cu o perioadă foarte scurtă de implementare în care trebuie să te încadrezi, trebuie să respecți toate normele de la fonduri europene, că altfel nu sunt banii decontați. Sunt foarte multe verificări cu care noi suntem obișnuiți, dar ne-am dori să fie puțin simplificate. Am tot crezut că se vor simplifica odată cu digitalizarea, dar se pare că nu. Procedurile sunt aceleași“ - a precizat Elena Georgescu

Cu acest prilej, este vernisată expoziția Arta mozaicului antic și bizantin. MOZAIKON. Școala de la Alba, organizată de Secția Artă Sacră din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Expoziția reunește 30 de lucrări realizate în tehnica mozaicului, cu piatră naturală, după teme de studiu inspirate de arta antică și cea bizantină. În suita de lucrări prezentate se regăsește și o temă de licență concepută pe baza motivelor și simbolurilor descoperite la Tomis (autor Vasile Sârb), expoziția fiind coordonată de prof. univ. dr. Theo Mureșan, lector univ. Cătălin Băluț, lector univ. dr. Simona-Teodora Roșca-Neacșu și lector univ. dr. Luiza Barcan. 
 
În continuarea manifestării, invitații vor putea participa la un workshop dedicat tehnicii mozaicului, susținut de specialiștii amintiți și de studenți din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă de la Alba Iulia, Secția Artă Sacră (licență) și Arta mozaicului bizantin (masterat). 
 
Activitatea culturală este organizată în cadrul proiectului desfășurat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu finanțarea nerambursabilă a Institutului Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, Sesiunea I/2025, Valorificarea și Promovarea Edificiului cu Mozaic de la Tomis – Reverberații Moderne ale Tehnicilor Tradiționale ale Mozaicului (contractul cu numărul 10/12.09.2025).
 
În contextul celebrării Zilei Dobrogei, vizitatorii vor avea acces gratuit la Edificiul Roman cu Mozaic, după redeschiderea oficială, până la ora 17:00, conform programului de vizitare.
 
Manifestarea este organizată cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia și Asociația BASM.

Citește și: 

Edificiul Roman cu Mozaic își redeschide porțile de Ziua Dobrogei!