„Afrodita cea modestă”, exponatul lunii ianuarie la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
„Afrodita cea modestă”, exponatul lunii ianuarie la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
27 Jan, 2026 09:32
ZIUA de Constanta
197
Marime text
197
Marime text

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă, în anul 2026, demersul de valorificare a patrimoniului cultural și arheologic al ținutului istro-pontic prin proiectul muzeal „Exponatul lunii”, dedicat prezentării unor piese deosebite, mai mult sau mai puțin cunoscute, din colecțiile muzeale.
Începând cu luna ianuarie 2026, „Exponatul lunii” este prezentat publicului într-un spațiu special amenajat, în incinta Edificiului Roman cu Mozaic, însoțit de un panou informativ detaliat, oferind vizitatorilor o perspectivă documentată și captivantă asupra piesei alese.
Exponatul lunii ianuarie este un fragment de statuetă feminină din marmură, descoperit în municipiul Constanța, ce poate fi admirat în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2026.
„Afrodita cea modestă”. Statuetă de marmură, sec. II p. Chr., descoperită la Tomis
Lucrările ample de infrastructură desfășurate în perioada 2012–2014 în zona peninsulară a Constanței au prilejuit unul dintre momentele importante ale cercetării arheologice a anticului Tomis. La 11 iulie 2013, pe strada Traian, în apropierea intersecției cu strada Petru Rareș, a fost descoperit un fragment de statuetă feminină din marmură, una dintre descoperirile remarcabile ale acelor ani. Contextul arheologic nu a mai putut fi reconstituit, stratigrafia fiind deranjată până la adâncimea de 2 m, nivel la care a fost identificată piesa. Fragmentul a fost, cel mai probabil, antrenat de construcțiile din epocile ulterioare, de distrugerile de la sfârșitul secolului al VI-lea – începutul secolului al VII-lea p.Chr. sau de intervenții constructive ulterioare.
Statueta, realizată din marmură albă cu cristale mari, este păstrată astăzi doar printr-un fragment din zona centrală a corpului. În forma sa inițială, piesa avea aproape un metru înălțime. Chiar și în starea actuală, se remarcă atenția deosebită acordată detaliilor sculpturale. Pentru a reda forma originală și a integra fragmentele foarte mici recuperate la descoperire, specialiștii muzeului au realizat o reconstituire parțială a drapajului, din gips.
Poziția corpului și modul de purtare a veșmântului indică reprezentarea zeiței Afrodita, divinitate a frumuseții și protectoare a navigatorilor. Sculptura se înscrie în tipuri iconografice extrem de populare în Antichitate, precum „Afrodita născându-se din mare” sau „Afrodita ieșind din baie”. În ambele variante, zeița îmbină eleganța cu un gest de modestie, acoperindu-și parțial trupul. Fragmentul nu permite reconstituirea exactă a poziției brațelor, care, în unele reprezentări, ascund pieptul și zona pubiană.
Veșmântul, lăsat să alunece sub nivelul bazinului, evidențiază linia corpului și gestul delicat prin care zeița își păstrează pudoarea. Postura sugerează sprijinul pe piciorul drept, cu cel stâng ușor retras, iar drapajul dispus simetric – o formulă frecvent întâlnită în reprezentările elenistice, reluate și reinterpretate în epoca romană. Un exemplu ilustrativ este statueta din fosta colecție Ingenheim, păstrată astăzi la Berlin, datată în secolul al II-lea p.Chr.
Realizată din marmură importată, cel mai probabil din Insula Thassos, statueta de la Tomis ar fi putut fi lucrată într-un atelier local sau adusă din alte centre artistice importante ale lumii antice. Descoperiri similare, atât la Tomis, cât și în alte așezări din zona Dunării de Jos, atestă circulația intensă a obiectelor de artă în această regiune.
Chiar și fragmentară, „Afrodita cea modestă”, care a decorat cândva o locuință sau o grădină din Tomis, rămâne o mărturie elegantă a gustului artistic antic și a modului în care lumea romană a integrat modele culturale și mitologice din întregul spațiu mediteranean.
Citește și:
26 ianuarie la Constanța de-a lungul timpului Scrisoare deschisă a asociației Orfanii de război din Dobrogea către Regina Maria
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


