Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:33 16 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul inginerului constănţean Dan-Eugen Şambra (galerie foto)

ro

16 Nov, 2017 00:00 762 Marime text
Tatăl meu provine din Basarabia, la graniţa cu Bucovina (Ucraina de azi). În august '40, ruşii au dat un ultimatum de 48 de ore ca românii să părăsească teritoriul; el a trebuit să plece imediat - fiind pe lista lor scurtă de mai mult timp (foarte activ contra bolşevicilor)... A luptat pe frontul de Est - a ajuns până la Nistru; sublocotenent, printre altele, curier motociclist.
 
Şi-a putut revedea ce a mai rămas din familie (au fost opt fraţi) abia în 1993 - după 53 de ani. Toate demersurile sale (prin Crucea Roşie etc.) au fost inutile. Atunci a aflat că unul dintre fraţii lui este rămas undeva în Coreea (nu se ştie unde - ca soldat rus, 1953). Mai rămăsese doar un singur frate în viaţă, în 1993...

Mama a fost dintr-o familie de români din Transilvania / Aiud. Mama ei şi mai mulţi fraţi (mulţi făcuseră şcoală la Budapesta) au venit în anii '20 la Constanţa. A urmat primii ani de şcoală elementară la Bucureşti, în limba germană (tatăl ei a fost german - Hermann). După care a făcut gimnaziul la „Domniţă Ileana“, Constanţa.  

Din 1948 a lucrat la Căminul / Ateneul Popular „Filimon Sîrbu“ - până în 1951. Aici a avut ocazia să facă ce şi-a dorit de mică: actriţă. A făcut parte oficial din „Teatrul Muncitoresc, subcentrul Constanţa, în calitate de actriţă“ (aşa cum este menţionat într-o legitimaţie din 1949).

Ei bine, acest colectiv artistic amator a reuşit să pună în scenă multe piese de teatru, ca de exemplu:
- 1947: „Steaua fără nume“
- 1949: „O zi de odihnă“

- 1949: „Rădăcini Adânci“.
 
În 1951 s-a înfiinţat Teatrul de Stat Constanţa - a fost unul dintre membrii fondatori -, unde a rămas până la pensionare. A avut ocazia să joace roluri principale / importante, împreună cu mari actori români: Nina (Mania) Antonov Sas, George Vraca. Şi mulţi actori constănţeni, cunoscuţi şi apreciaţi până în ziua de azi.

Eu sunt născut în Constanţa, unde am trăit primii 19 ani. Îmi aduc aminte cu plăcere de Liceul „Mircea“ şi de foştii colegi şi profesori - oameni deosebiţi.

În rest: după studii la Bucureşti, au urmat 12 ani pe „şantierele patriei“ (punere în funcţiune diverse centrale electrice / ecluze Agigea) - până în 1986, când am emigrat cu familia.  
 
Am rămas legat de oraş şi de oamenii lui - familie, colegi. Este probabil şi motivul pentru care am de multă vreme acest hobby - de a citi şi a cunoaşte cât mai mult despre istoria oraşului, a Dobrogei şi a României.

Doresc tuturor constănţenilor şi dobrogenilor prosperitate, sănătate şi numai bine!
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalităţi din diferite domenii şi reprezentanţi ai instituţiilor de pe plan local şi naţional ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmiţând pentru cititorii noştri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre şi mare. Rămâneţi alături de noi pentru a marca această sărbătoare!
 
Citeşte şi:
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea
Ion-Dănuţ Jugănaru, director general al CCINA Constanţa, despre prima cameră de comerţ a Dobrogea


#citeşteDobrogea
„Frumusețea întregei Dobrogi“


#scrieDobrogea
Rolul decisiv al Europei în trasarea noilor hotare româneşti între Dunăre şi Marea Neagră 


 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii