Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:26 15 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#sărbătoreşteDobrogea Ion-Dănuţ Jugănaru, director general al CCINA Constanţa, despre prima cameră de comerţ a Dobrogei

ro

16 Nov, 2017 00:00 625 Marime text
În România, camerele de comerţ s-au născut odată cu România modernă. Legea privind organizarea camerelor de comerţ în Principate a fost votată şi promulgată la 30.09.1864, sub domnia lui Alexandru loan Cuza. Pe baza acestei legi, s-au constituit 15 camere de comerţ, iar Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti - prima din Principate - a intrat în funcţiune în 1868.
 
Din cauza vicisitudinilor istorice, Dobrogea fiind aflată sub stăpânire turcească până când a revenit la patria-mamă, în urma Războiului de Independenţă (1877 - 1878), prima cameră de comerţ a Dobrogei avea să fie înfiinţată mai târziu decât în alte regiuni ale ţării. Astfel, la numai doi ani de la sfârşitul Războiului de Independenţă, care a făcut posibilă revenirea Dobrogei acolo unde îi era locul - în cadrul Principatelor Române, în anul 1880, avea să fie înfiinţată prima cameră de comerţ a Dobrogei, la Constanţa, sub numele de „Camera de Comerţ a Circumscripţiunei XV“, cuprinzând comercianţii din judeţele Constanţa şi Tulcea. 
 
Încă de la începuturile funcţionării lor, camerele de comerţ din ţara noastră au fost concepute de către legiuitor ca partener important de dialog cu organismele Puterii statului. În conformitate cu prevederile art. XIX din Legea 1.225 din 1864, camerele aveau dreptul să prezinte guvernului, din proprie iniţiativă, punctul lor de vedere privind interesele comercianţilor şi industriaşilor din circumscripţia lor. 
 
Circumscripţia Camerei din Constanţa a suportat modificări frecvente, de-a lungul timpului, în ceea ce priveşte structura, astfel: în perioada 1880-1910 includea judeţele Tulcea şi Constanţa, apoi, între 1910-1914, s-a limitat numai la judeţul Constanţa; în intervalul 1914-1924 s-a extins, cuprinzând Constanţa, Durostor şi Caliacra; a urmat perioada 1924-1926, când cuprindea Constanţa şi Caliacra, apoi, între 1926-1934, numai Constanţa, pentru ca în intervalul 1934-1940 să revină la o structură mai veche, ce cuprindea Constanţa, Durostor şi Caliacra, iar în ultimul interval, 1940-1949, cuprindea numai Constanţa.
 
În ceea ce priveşte demersurile legislative ale Camerei de Comerţ Constanţa (atât cât au fost consemnate de-a lungul timpului şi au fost găsite de noi în arhive), amintim, în continuare, câteva. Astfel, de exemplu, în 1934, după intrarea în vigoare a celei de-a patra Legi a Camerelor de Comerţ şi Industrie, în ziarul local „Voinţa Dobrogei“ din 4.03.1934 s-a publicat un articol despre succesele obţinute de Camera constănţeană în ceea ce priveşte simplificarea aparatului de impunere, reducerea impozitului pe lux şi cifra de afaceri, reducerea taxelor comunale pe care Primăria Constanţa le percepea de la comercianţi, obţinerea unor reduceri de tarife de la CFR, pentru a favoriza transportul de mărfuri prin porturile româneşti şi a descuraja concurenţa porturilor străine, demersurile pentru ieftinirea curentului electric, în oraşul Constanţa, precum şi alte acţiuni care au contribuit la susţinerea interesului industriei şi comerţului din judeţul nostru.
 
Un moment cu semnificaţie importantă: inaugurarea primului muzeu economic al Dobrogei
 
În aceeaşi zi cu inaugurarea noului local al oborului de cereale din Constanţa (9 noiembrie 1937), a avut loc un alt eveniment important: inaugurarea Muzeului Economic al Dobrogei, care era, de fapt, o expoziţie permanentă de produse dobrogene. Muzeul Economic al Dobrogei a fost instalat în Palatul Camerei de Comerţ Constanţa, situat pe colţul bulevardului Elisabeta cu strada D.A. Sturza. În cele patru saloane, în cadrul cărora erau expuse, în vitrine, cele mai importante şi mai reprezentative produse dobrogene, se puteau găsi atât produse naturale, ale florei şi faunei, cât şi ale subsolului, dar şi produse industrializate.
 
Potrivit articolului dedicat acestui eveniment, publicat în Buletinul „Dobrogea Economică“, al Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa (în nr. 79-90, din 1-15 noiembrie 1937), sunt descrise categoriile de produse şi companiile expozante, respectiv produse ale următoarelor „întreprinderi comerciale: Fabrica de Lichioruri, Fraţii Fosteris, Fabrica Lusitania, Fabrica de biscuiţi şi pesmeţi, Fraţii Pandelaris, Fabricile de produse alimentare Bela Gusta, Horen, Fabrica de conserve de peşte a fraţilor Antoniadi, produsele uzinelor Jappy, Viellard, Herzog din Cernavodă, Fabrica Damadian, bazalt cimenturi, mozaic şi faianţerie, Fabrica de articole de menaj, Iani Caraghioz, Mondial, fabrica de produse alimentare, produsele carierelor şi minelor din Dobrogea, produsele forestiere, silvicultura, textilele, pescuitul, acvicultura, etc“. 
 
Un salon special era alocat „şcoalei de pescari“ şi a celei de vânători, înfiinţate de Camera de Comerţ, în cadrul căruia erau expuse toate speciile de peşte din apele Dobrogei, unelte de pescuit, prototipuri de bărci, lotci şi „dube pescăreşti“.
 
Dl. Nicolae Ştefan, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa, a arătat că dezvoltarea rapidă a municipiului Constanţa şi rolul acestuia, de „metropolă a Dobrogei, pe care îl are şi de unde trebuie să ţâşnească imbolduri în toate direcţiile“, impunea apariţia acestui muzeu economic. El arată că, în Dobrogea, „strălucirea Comerţului e permanentă“, iar Camera de Comerţ trebuie să aibă, în sediul său, „economia Dobrogei, în miniatură, spre a şti cum şi ce trebuie să lucreze“. 
 
Prin această realizare, a continuat el, vizitatorii „streini de ţară, sosiţi pe calea apei, streini de localitate-veniţi cu trenul, vor avea încă un punct de atracţie“. „Eram datori să o facem, şi ca prim port maritim al ţării, şi ca staţiune balneoclimaterică, şi ca cel mai avansat port românesc spre Levant, unde şi de unde schimbul nostru primeşte un impuls. Începutul e greu şi incomplect. Timpul ne va înlesni, însă, desăvârşirea“.
 
A luat apoi cuvântul dl. Gh. Cristodorescu, directorul general al Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie din România, care şi-a început discursul amintind „cuvintele înţelepte ale M. S. Regele Carol al II-le“, rostite la primul Congres al Camerelor de Comerţ, ţinut la Constanţa, când M. S. era prinţ moştenitor: „Ştiu greutăţile care se opun la normalizarea vieţii, cunosc, de asemenea, spiritul publicului nărăvit, de a primi mai ales produse de peste graniţă, dar, tocmai de aceia, este de datoria tuturor, în vremurile grele prin care trecem, să învăţăm publicul că la noi în ţară sunt şi se pot face lucruri tot atât de bune, dacă nu chiar mai bune, ca cele din străinătate“.
 
Foarte actual acest îndemn, având în vedere creşterea îngrijorătoare a importurilor în România anului 2017! Îndemnul nostru, către contemporani, este acelaşi: cumpăraţi şi consumaţi produse româneşti, dobrogene!
  
Cotidianul ZIUA de Constanţa publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalităţi din diferite domenii şi reprezentanţi ai instituţiilor de pe plan local şi naţional ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmiţând pentru cititorii noştri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre şi mare. Rămâneţi alături de noi pentru a marca această sărbătoare!

Citeşte şi: 

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul inginerului constănţean Dan-Eugen Şambra 


#citeşteDobrogea
„Frumusețea întregei Dobrogi“


#scrieDobrogea
Rolul decisiv al Europei în trasarea noilor hotare româneşti între Dunăre şi Marea Neagră 

Ti-a placut articolul?

Comentarii