Călători străini prin Dobrogea (XCIV.3) - Martin Gruneweg (Germania) (galerie foto)

Martin Gruneweg (1562 - c. 1618) s-a născut la Danzig (azi, Gdansk, în Polonia), într-o familie de negustori de confesiune luterană. La cinci ani începe şcoala, iar la 13 ani este trimis de părinţi să studieze limba polonă în oraşul Bromberg (azi, Bydgoszcz, în Polonia). Moartea tatălui şi îmbolnăvirea mamei îl obligă să se angajeze la un comerciant din Varşovia, în 1579. După falimentul acestuia, se angajează contabil în 1582 la negustorul armean Asvadur din Lemberg (azi, Lvov, în Ucraina).
 
Cu caravanele de mărfuri ale lui Asvadur, Gruneweg va călători anual între 1582 şi 1586 în Imperiul Otoman. Cu această ocazie, va străbate dus şi întors şi Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra.
 
Jurnalul său de călătorie a fost inclus în memoriile sale, redactate în limba germană între 1601 şi 1606. Manuscrisul, în care sunt incluse multe schiţe, a fost publicat în patru volume, în 2008, la Wiesbaden (Germania), de istorica Almut Bues, cu titlul „Die Aufzeichnungen des Dominikaners Martin Gruneweg (1562- ca. 1618): über seine Familie în Danzig, seine Handelsreisen in Osteuropa unde sein Klosterleben in Polen“. Această ediţie a fost folosită de Institutul „N. Iorga“ pentru traducerea românească din seria „Călători străini despre Ţările Române“.
 
Spre deosebire de primele trei călătorii din 1582-1583, când Dunărea a fost traversată din şi spre Moldova, pe drumul de întoarcere din a patra călătorie caravana a traversat Dunărea în Ţara Românească. Ca şi în cele două călătorii din 1583, în cea de a patra călătorie, Gruneweg s-a mulţumit, în general, să menţioneze itinerarul, precizând popasurile de noapte şi pentru hrănirea animalelor caravanei.
 
a.
Pe drumul spre Constantinopol/Istanbul, negustorii au urmat, în perioada 3 - 8 mai, următorul parcurs dobrogean nord-sud: cişmea - Dealul Porcului - sat tătăresc - Babadag - Cişmea - Târguşor - Carasu/Medgidia - Kornaria - Musabei - Bazargic.
 
În timpul acestui parcurs, popasurile de noapte au fost făcute la vechea cişmea, Cişmea, Târguşor, Kornaria şi Bazargic, iar animalele au fost hrănite la satul tătăresc, satul tătăresc de la deal, Medgidia şi Musabei. Comparativ cu primele trei călătorii, germanul n-a mai menţionat la trecerea fluviului importanta localitate dobrogeană Isaccea.
 
Existenţa fântânilor, a puţurilor şi a cişmelelor în Dobrogea a mai fost menţionată de diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), iezuitul ragusan R. Boscovici (1762/LXIV) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2).
Dealul Porcului a fost menţionat de Gruneweg şi în călătoriile anterioare şi a fost amintit de diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII).
Satul tătăresc de la Dealul Porcului a fost identificat de istoricii de la „N. Iorga“ cu Congaz, azi, satul Rândunica din comuna Mihail Kogălniceanu din judeţul Tulcea.
 
Prezenţa tătarilor în Dobrogea mai fusese semnalată şi de alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: arabul Ibn Battuta (1330/Călători I), cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), probabil baronul francez F. de Pavie (1585/XV), agentul diplomatic habsburgic A. Radibrat (1603/XXI), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.A), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV) şi diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), ofiţerul de marină britanic W. Smith (1792/XC) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2).
 
În „câmpia tătărească“, care începea de la Babadag, călătorii creştini au întâlnit un grup de „călugări turci, îmbrăcaţi în alb ca zăpada, cu pălării cu opt colţuri şi pe creştet cu cârpă“. Aceştia le-au explicat negustorilor că celebrau sărbătoarea musulmană echivalentă cu Sf. Gheorghe şi că strângeau de la săteni „bani de sacrificiu“. Specialiştii români consideră că aceşti clerici erau dervişi din Babadag, unde sultanul Baiazid II (1481-1512) construise un complex religios la mormântul misticului musulman local Sarî Saltuk din secolul XIII.
 
Prin Târguşor, Gruneweg a trecut pe drumul de întoarcere din prima călătorie (1582/XCIV.1).
Gruneweg a tradus Carasu din turceşte prin „Apa Neagră“ (kara=negru), considerând că acest nume deriva de la apropierea de Marea Neagră.
 
Prin Medgidia au trecut şi alţi călători străini în secolele XVI-XVIII de: diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehaţi (1608/XXII), nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), iezuitul R. G. Boscovich (Republica Ragusa; 1762/LXIV) şi nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2).
 
Cercetătorii români apreciază numele Kornaria ca o formă coruptă a cuvântului turcesc kanara, tradus prin măcelărie. Caravana a poposit aici din prudenţă, deoarece la fântânile din vale era „plin de oşteni“ şi au aflat despre desfăşurarea pe drumul spre Dunăre „a unei mari oştiri“, evident otomane, ca şi în anul anterior.
 
Caravana a trecut prin Kornaria şi în celelalte călătorii (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2).

Prin Musabei au mai trecut: nobilul sol rus N. Repnin (1776/LXXII), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2).

Bazargicul (azi, Dobrici, în Bulgaria) a fost tranzitat şi de alţi călători străini în secolele XVI-XVIII: diacul rus T. Korobeinikov (1593/Călători XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehaţi (1608/XXII), nobilul sol polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1652/XXXVIII.5.C; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1711/LIII.1), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), lordul F. Calvert (1764/LXV), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), solul otoman Abdulkerim paşa (1776/LXXI), nobilul sol rus N. Repnin (1776/LXXII), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2).

Musabei, Bazargic şi Silistra au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
b.
La întoarcere, în perioada 29 iunie - 3 iulie, călătorii au schimbat, parcursul de la sud spre nord-vest: Bazargic - Musabei - Kornaria - fântâni - Carasu/Medgidia - sat turcesc - sat - sat turcesc - sat - Hersew / Hârşova.
De la Medgidia, negustorii au părăsit drumul cunoscut şi au continuat tot prin câmpie cale spre Hârşova. Această localitate era „un oraş mic, cum sunt cele valahe sau moldave, şi are în cea mai mare parte moldoveni“. Aşezarea era situată „chiar lângă Dunăre“ şi era apărată de „o mică cetate de piatră“, în interiorul căreia era vizibil doar vârful unei geamii. Vadul de trecere a Dunării se afla la o milă, în dreptul oraşului muntean Târgul de Floci.
 
De-a lungul acestui drum, animalele au fost hrănite la Musabei, Medgidia şi primul sat turcesc, iar popasurile de noapte au fost făcute la Bazargic, Kornaria, primul sat anonim, al doilea sat anonim şi Hârşova.
 
Predecesori germani ai lui Gruneweg care au străbătut Dobrogea în secolele XV-XVIII: cruciatul prizonier J. Schiltberger (1425-1427/III), soldatul Habsburgilor austrieci prizonier J. Wilden (1611/XXIII), soldatul Habsburgilor austrieci prizonier N. Schmidt (1651/XXXIII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), agentul comercial al unei firme austriece N. Kleemann (1768/LXIX), medicul din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), negustorul Jenne-Lebrprecht (1786/LXXXIV) şi diplomatul rus J. von Struve (1794/XCII).

Surse foto: 

3.bp.blogspot.com
hartatulcea.ro
www.ziuaconstanta.ro
www.agero-stuttgart.de
brailachirei.files.wordpress.com
multicult.ro
www.artatraditionala.ro
images.okr.ro
destepti.ro

Documentare: 

Institutul de istorie „ Iorga“, editor Ştefan Andreescu, „Călători străini despre Ţările Române“, Supliment I, Bucureşti, 2011.
www.magazinistoric.ro
www.anticariat.net
www.editura.uaic.ro
pictures.abebooks.com
www.marryingcultures.eu