Portrete
Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
12:11 06 12 2016 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea (LII) - Anonim (Suedia) (galerie foto)

ro

14 Nov, 2016 00:00 550 Marime text
În timpul războiului cu Rusia din 1700-1721, regele suedez Carol XII a ajuns la cetatea turcească Bender (azi, Tighina, în Republica Moldova). De aici, în 1710, monarhul scandinav a trimis o misiune ştiinţifică pentru a face hărţi ale teritoriilor otomane. Cei trei membri ai expediţiei au fost inginerul militar Cornelius LoosConrad Spaire şi Hans Gyllenskepp.
 
În drumul lor, ei au străbătut de la nord la sud Dobrogea otomană, care făcea parte din eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra, unitate administrativ-teritorială ce acoperea litoralul vestic al Mării Negre. Din materialele misiunii lor s-au păstrat doar o colecţie de desene ale Constantinopolului / Istanbulului şi o hartă a Imperiului Otoman. Pe marginea acesteia este înscris un scurt jurnal anonim al călătoriei, în limbile suedeză şi franceză. Este probabil ca autorul jurnalului să fie C. Loos. Varianta franceză a manuscrisului, deţinut de Muzeul Naţional din Stockholm, a fost publicată în 1929 de prinţul Constantin I. Karadja în „Revue historique de Sud-Est europeen”. Ediţia sa a fost folosită pentru traducerea în română de Institutul „N. Iorga” în seria „Călători străini despre Țările Române”.
 
La 23 ianuarie 1710, călătorii suedezi au sosit în cetatea turcească Ismail (azi, în Ucraina). A doua zi, au traversat Dunărea în „oraşul Tulcea”. Tulcea fusese tranzitată şi de alţi călători străini în secolele XVI-XVIII: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/Călători VIII), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1657/XXXVIII.6.D; 1657/XXXVIII.6.E; 1659/XXXVIII.7.A; 1659/XXXVIII.7.B), stareţul rus Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII) şi pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L).
 
După ce au trecut „un alt braţ al Dunării”, identificat de istoricii de la „N. Iorga” cu braţul Sf. Gheorghe, cei trei suedezi au ajuns la „oraşul Balada / Babadag” şi apoi în „satul Bajaluck”, identificat cu comuna Cogealac din judeţul Constanţa. Babadagul fusese vizitat în secolele XIV-XVII de următorii călători străini: marocanul Ibn Battuta (1330/Călători I), sultanul otoman Soliman I Magnificul (1538/VI), nobilul sol polonez E. Otwinowski (1557/VII), nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), episcopul catolic F. Stanislavov (ante 1659/XXXVI), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.H; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), iezuitul francez P. Avril (1689/XLIII), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV) şi pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L).
 
În ziua de 25, expediţia a trecut prin „oraşul Karasu” (azi, Medgidia) şi „satul Alipelcen”, identificat cu probabilitate cu satul dispărut Ali beg chioi („satul boierului Ali”). Prin Karasu mai trecuseră în secolele XVI-XVII şi: diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehaţi (1608/XXII), nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI) şi nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV).
 
În sfârşit, la 26 ianuarie, suedezii au sosit în „oraşul Passorski / Bazargic şi în satul Koslatza / Coslugea, unde începe provincia Bulgaria”. În textul suedez se precizează despre Coslugea (azi, sat în comuna Lipniţa din judeţul Constanţa) că „acest sat este locuit de creştini”. Pe hartă se poate observa însă că satul reprezintă o deviere spre vest de la ruta cea mai scurtă de la Medgidia la Bazargic (azi, Dobrici, în Bulgaria). Bazargicul a fost vizitat în secolele XVI-XVII şi de alţi călători străini: diacul rus T. Korobeinikov (1593/Călători XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehaţi (1608/XXII), nobilul sol polonez WMiaskowicz (1640/XXVIII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1652/XXXVIII.5.C; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI) şi pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L).
 
Silistra şi Bazargicul au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Alţi călători suedezi care au străbătut anterior Dobrogea: diplomatul de origine germană Conrad Hiltebrandt (1657/XXXV) şi pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L).

Surse foto:

ro.wikipedia.org
3.bp.blogspot.com
www.romaniapozitiva.ro
brailachirei.files.wordpress.com
multicult.ro
2.bp.blogspot.com
www.ziuaconstanta.ro
www.worldwideromania.com

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. VIII, Bucureşti, 1983.
www.magazinistoric.ro
images5.okr.ro
upload.wikimedia.org
ro.wikipedia.org
4.bp.blogspot.com
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii